Întâlnire formală la Palatul Victoria fără rezultate concrete
Magistrații au participat luni, la Palatul Victoria, la o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan pe tema proiectului de lege privind pensiile speciale. Potrivit lui Bogdan Pîrlog, discuția a fost una formală și lipsită de conținut. El a afirmat că fiecare parte și-a exprimat punctul de vedere, fără ca dialogul să ducă la vreo schimbare sau concesie.
Pîrlog a spus că proiectul în discuție nu rezolvă nimic din problemele reale și că este doar o „diversiune” menită să dea impresia opiniei publice că se acționează ferm. În opinia sa, dezechilibrele pe care le poate provoca o astfel de abordare vor avea un cost social ridicat, suportat în final de populație.
„A fost întâlnire formală, absolut inutilă, politicoasă, plăcută ca o formă de socializare, dar care nu rezolvă nimic. (…) Nu a existat absolut niciun dialog, fiecare ne-am spus punctul de vedere, fiecare l-a înţeles pe celălalt şi lucrurile rămân exact aşa şi să vedem ce va urma. (…) Discutând acum pe fond, proiectul propus nu rezolvă absolut nimic, este, până la urmă, o diversiune, un praf în ochi, pentru a arăta opiniei publice că se face ceva. În realitate, costurile sociale ale dezechilibrelor din sistemul judiciar şi cele care vor fi provocate pe această cale vor fi suportate tot de către populaţie, şi vor fi incomensurabil mai mari”, a declarat Bogdan Pîrlog.
Reforma reală întârzie, în timp ce sistemul se degradează
Reprezentantul AIJ a subliniat că justiția română se confruntă cu un risc real de colaps. Potrivit afirmațiilor sale, este nevoie de reforme și ajustări concrete, iar evaluarea legilor justiției promisă în relația cu Comisia Europeană a fost deja amânată cu peste un an. Cu toate acestea, Pîrlog a remarcat că niciuna dintre problemele care afectează direct cetățeanul nu pare a fi pe agenda decidenților.
„Sunt necesare reforme, sunt necesare ajustări. Deja s-a depăşit cu un an assessment-ul care trebuia făcut pe legile justiţiei şi ajustările stabilite cu Comisia Europeană, dar niciuna din aceste probleme reale care afectează cetăţeanul nu par să fie pe ordinea de zi a niciunei entităţi”, a declarat Pîrlog.
În ceea ce privește propunerile din proiectul de lege, Pîrlog a confirmat că nu s-a discutat nimic concret despre schimbarea vârstei de pensionare sau despre plafonarea pensiei la 70% din salariul net. El a spus că magistrații își mențin dorința de a păstra sistemul actual, negociat cu Comisia Europeană în 2023, și că nu există nicio justificare pentru redeschiderea subiectului după doar un an și jumătate.
„Fiecare ne-am expus punctul de vedere, ne-am salutat politicos şi am plecat. Nu avem nicio contrapropunere de făcut. În 2023 s-a agreat cu Uniunea Europeană o formulă, să nu uităm că suntem în 2025, a trecut de abia un an şi jumătate, ceea ce era valabil atunci nu s-a schimbat acum, nu avem absolut nimic”, a spus Pîrlog.
Un nou proiect de salarizare, perceput ca posibilă amenințare
Magistrații au fost informați că urmează să fie inițiat și un proiect privind salarizarea în domeniul judiciar. Pîrlog a spus că nu este clar dacă acest anunț a fost o simplă comunicare tehnică sau o amenințare voalată din partea Guvernului. În orice caz, nu s-au oferit detalii privind conținutul noii legi.
Întrebat dacă se ia în calcul o formă de protest, Pîrlog a explicat că, în prezent, nu există astfel de planuri. El a precizat că magistrații nu au dreptul legal de a face grevă, însă pot protesta în alte forme. Totuși, a considerat că este prea devreme pentru a discuta despre acțiuni concrete, în lipsa unui proiect de lege final.
Controverse privind excluderea judecătorilor CCR
Procurorul a atras atenția asupra faptului că judecătorii Curții Constituționale au fost exceptați de la prevederile noii legi, deși în opinia sa aceștia nu pot fi considerați magistrați. El a susținut că membrii CCR fac parte dintr-un organism cu caracter juridico-politic, și nu strict juridic, chiar dacă unii dintre ei au fost magistrați anterior.
Totodată, Pîrlog a indicat că, în cazul în care proiectul va fi adoptat în forma actuală, se poate ajunge din nou la mii de procese intentate de magistrați. El a amintit și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care s-a pronunțat deja pe tema stabilirii pensiei în raport cu ultimul salariu.
„A existat o decizie a lor prin care au fost asimilaţi magistraţilor, dar ei sunt un organ juridico-politic. Teoretic, membrii, majoritatea sunt magistraţi, dar nu este obligatoriu. Este evident, acum să nu ne ascundem după deget. Este o încercare disperată de a obţine o schimbare a unei jurisprudenţe de peste 30 de ani a Curţii Constituţionale, doar, doar, poate, de data asta va trece o astfel de lege ca să dea bine publicului”, a afirmat Pîrlog.
Potrivit proiectului de lege propus de Guvern, pensiile magistraților ar urma să fie plafonate la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, iar vârsta de pensionare ar crește la 65 de ani. De asemenea, ar urma să se introducă o condiție de vechime minimă de 35 de ani.
Aceste măsuri fac parte din al doilea pachet de reforme fiscal-bugetare promovat de actualul executiv, într-un context de presiuni externe legate de sustenabilitatea sistemului public de pensii.
