Noi reguli pentru pensiile speciale
Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul de recalculare a pensiilor speciale, vizând în special magistrații. Noul mecanism propus modifică formula de calcul, însă primele simulări arată că reducerile nu vor fi foarte drastice.
Motivul este simplu: pensiile speciale se bazează pe veniturile brute din ultimii ani de activitate, care au fost foarte ridicate.
Conform proiectului, pensia de serviciu se calculează astfel:
„55% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni înainte de eliberarea din funcție, raportate la un judecător sau procuror aflat în activitate, cu vechime și grad profesional similare.”
Totuși, există o limită care nu permite ca pensia să depășească 70% din venitul net aferent ultimei luni de activitate.
Ce pensie va lua o judecătoare care se pensionează în 2025?
Pentru a ilustra impactul noii formule, să luăm cazul judecătoarei Elena Barbu de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să se pensioneze în acest an. Veniturile sale din ultimii cinci ani au fost:
-
2024: 550.000 lei
-
2023: 551.000 lei
-
2022: 347.869 lei
-
2021: 310.000 lei
-
2020: 300.000 lei
Total venituri: 2.058.000 lei → echivalent lunar brut: 58.600 lei și net: 34.300 lei.
Aplicând noua formulă, pensia specială ar fi de 55% din 58.600 lei = 32.300 lei. Pragul maxim, conform limitei impuse, este 70% din ultimul salariu net de 45.800 lei → 38.000 lei net. Astfel, pensia judecătoarei nu va depăși această limită, scrie newsweek.ro.
Pentru magistrații de la tribunale și curți de apel, impactul tăierilor este mai vizibil:
-
Un judecător de tribunal cu salariu net de 25.000 lei ar avea pensia specială de 55% din echivalentul brut de 42.000 lei → 23.000 lei.
-
Aplicând limita de 70% din salariul net, pensia reală va fi de 17.500 lei.
-
Pentru un judecător de Curte de Apel, pensia după tăieri ar urma să fie în jur de 17.000 lei.
Cine sunt românii considerați excepții?
O problemă care poate influența pensiile viitoare sunt restanțele salariale obținute de magistrați în instanță. În doar trei ani, acestea au însumat 7 miliarde de lei, iar alte 3 miliarde sunt estimate pentru următorii trei ani. Este neclar dacă acestea vor fi incluse în baza de calcul, ceea ce ar putea crește pensiile specialiștilor.
Judecătorii Curții Constituționale vor rămâne, însă, în afara tăierilor. Ei vor beneficia în continuare de vechea formulă de calcul, păstrând pensiile ridicate.
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție.
De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani.
Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare – nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR.
Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi”, a explicat Guvernul pentru ProTV această excepție.
