Decizia ICCJ a fost luată prin soluționarea unui recurs în interesul legii, după ce instanțele din țară au interpretat diferit această situație. Unele au considerat că suspendarea contractului presupune acordul angajatului, în timp ce altele au apreciat că aceasta se produce automat.
ICCJ schimbă regulile jocului în timpul grevelor
ICCJ a clarificat că suspendarea raporturilor de muncă are loc doar pe durata participării efective la grevă. În această perioadă, angajatul nu își poate continua activitatea, deoarece greva presupune încetarea voluntară a lucrului, ceea ce este incompatibil cu prestarea simultană a atribuțiilor de serviciu.
Anterior acestei decizii, au existat situații în care angajații au declarat că participă la grevă, dar au continuat să lucreze, fiind astfel pontați și remunerați. Înalta Curte a considerat că acest lucru contravine definiției grevei, care implică oprirea muncii.
Angajații nu vor primi remunerație pentru perioada în care participă la grevă
Confuziile au apărut din interpretarea Legii Dialogului Social din 2023 și a Codului Muncii. Deși acestea nu prevăd în mod explicit procedura suspendării contractelor în timpul grevei, Codul Muncii menționează că, în perioada grevei, salariatul nu își îndeplinește atribuțiile. Prin urmare, greva și munca nu pot avea loc simultan.
„În interpretarea și aplicarea unitară a art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările şi completările ulterioare, suspendarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu la inițiativa angajatului intervine ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voință suplimentară în acest sens din partea angajatului”, a decis Curtea în soluționarea unui recurs în interesul legii pronunțat la începutul lunii mai. Decizia ICCJ nr. 5 din 5 mai 2025 a fost publicată deja în Monitorul Oficial.
Ca efect al acestei decizii, angajații nu vor primi remunerație pentru perioada în care participă la grevă, deoarece nu prestează activitate. Hotărârea Înaltei Curți a fost publicată în Monitorul Oficial și se aplică imediat, fiind obligatorie pentru toate instanțele.
„Potrivit art. 234 alin. (1) din Codul muncii, «Greva reprezintă încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați». De aici rezultă că, în legislația română, încetarea lucrului de către salariat este de esența grevei. Singura excepție acceptată de lege, cea regăsită în fostul art. 185 al Legii dialogului social nr. 62/2011, potrivit cu care greva de avertisment nu putea avea o durată mai mare de două ore, «dacă se face cu încetarea lucrului», a fost eliminată odată cu abrogarea amintitei legi; în prezent, Legea nr. 367/2022 nu a mai preluat această distincție, ci s-a limitat a impune grevei de avertisment o durată maximă de două ore și nu mai admite posibilitatea unei greve de avertisment fără întreruperea lucrului. Prin urmare, de principiu, noțiunea de grevă exclude prestarea muncii, pe durata ei, de către salariat, ca obligație ce decurge din contractul individual de muncă”, a punctat Înalta Curte în luna mai.
