Adrian Toni Neacșu a afirmat că, probabil, este ultima dată când va mai vorbi de pensiile magistraților. Avocatul a subliniat că îl interesează mai mult protecția independenței justiției din perspectivă instituțională, nu problema sindicală în sine.
„Cred că e printre ultimele dați când voi mai vorbi de pensiile magistraților. Pe mine ma interesează aspectul privind protecția componentei instituționale a independenței justiției, nu problema sindicală in sine”, a scris el pe Facebook.
Adrian Toni Neacșu, despre protestele magistraților
Protestele declanșate de magistrați în întreaga țară, ca semn de nemulțumire față de reforma pensiilor de serviciu, continuă să genereze blocaje în instanțe și să amplifice tensiunile dintre Guvern și sistemul judiciar. Avocatul Adrian Toni Neacșu a comentat situația, explicând implicațiile juridice și instituționale ale acestui conflict.
Întrebat dacă oprirea parțială a activității poate fi considerată „grevă”, Neacșu a subliniat că termenul nu se aplică în cazul magistraților.
Acesta a subliniat că nu este vorba de o grevă, ci de un protest, iar activitatea judecătorilor este doar parțial oprită: aceștia acordă termene de judecată, dar își îndeplinesc toate celelalte atribuții.
„Categoric nu este o grevă. De altfel, noțiunea de «grevă» este una strict juridică și se aplică doar acelor persoane care pot face parte din sindicate și care, în același timp, pot declanșa acest conflict de muncă. Nu este o grevă, este un simplu protest. Încetarea activității este parțială în sensul că judecătorii acordă termene de judecată și, în același timp, își îndeplinesc absolut toate celelalte atribuții pe care le au în cadrul instanțelor de judecată”, a declarat el într-un interviu pentru DC News.
În aceste circumstanțe, vor fi rezolvate doar cauzele care prezintă caracter cu adevărat urgent.
„În cea mai mare parte a cazurilor puse pe rol se vor acorda termene fără niciun fel de dezbatere. Adică nu se vor discuta dosarele, se vor amâna, prin acordarea unor noi termene de judecată, urmează să se judece, într-adevăr, doar cauzele foarte urgente, în penal, cele care pun în discuție măsuri preventive, de principiu, dar nu numai – de exemplu, și ordinele de protecție în civil”, a spus Neacșu.
Responsabilitatea ministrului Justiției
O altă problemă discutată a fost responsabilitatea Ministerului Justiției. Deși ministrul afirmă că nu a fost informat despre proteste, avocatul Neacșu susține că realitatea este diferită.
Adrian Toni Neacșu a afirmat că ministrul Justiției, fiind membru de drept al CSM, cunoștea sau trebuia să cunoască convocarea adunărilor generale și că, deși nu exista o obligație oficială de informare, acesta a fost probabil informat neoficial prin legăturile sale cu colegii din Consiliu.
„Ministrul Justiției este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii este autoritatea care a convocat toate aceste adunări generale, deci categoric ministrul Justiției cunoștea sau trebuia să cunoască acest lucru. Nu, evident că nu este vorba despre nicio obligație de informare, deși, de altfel, sunt convins că dumnealui a fost, totuși, informat, neoficial să spunem, prin legăturile pe care le are, prin colegii săi din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, a spus el.
Cum este afectată independența justiției de schimbările privind pensiile speciale
Întrebat cât de mult afectează schimbările privind pensiile de serviciu independența justiției, avocatul a evidențiat două aspecte principale: lipsa consultării magistraților și modificările repetate ale statutului acestora.
Avocatul a subliniat că magistrații nu au fost informați în prealabil despre proiect, că ministrul Justiției, membru de drept al CSM, ar fi trebuit să informeze Consiliul, iar modificările repetate ale statutului magistraților pot afecta independența justiției, conform documentelor internaționale și deciziilor Curții Constituționale.
„În primul rând, este o mare problemă legată de modalitatea în care s-a promovat acest proiect. Adică, deși privește judecătorii și procurorii, aceștia nu au aflat despre conținutul măsurilor respective decât ca noi toți ceilalți, așteptând să iasă premierul seara la televizor și să spună ce anume mai pregătește.
Așa cum ministrul Justiției spune că el nu a fost informat pe chestiuni care sunt publice, poate ar fi trebuit dumnealui să informeze cu privire la aceste măsuri direct Consiliul Superior al Magistraturii pentru că, încă o dată, repet și insist, este membru de drept al CSM-ului și, mai mult, are obligația să participe la ședințele acestuia.
Judecătorii, procurorii, magistrații au dreptate că, într-adevăr, modificarea intempestivă (a treia oară în trei ani) a statutului lor poate să le afecteze componenta instituțională a independenței justiției și asta nu pentru că o spun ei, ci pentru că o spun nenumărate documente internaționale, respectiv decizii ale Curții Constituționale, care arată că problema pensionării în sine, dar și problema indemnizațiilor și a salariilor, de exemplu, reprezintă o componentă a acestei independențe a sistemului judiciar”, a afirmat el.
Cum ar trebui CSM să apere interesele magistraților
Întrebat dacă CSM ar trebui să apere interesele magistraților sau să acționeze ca mediator între stat și cetățeni, Neacșu a explicat că „rolul CSM este acela prevăzut în Constituție și anume de garant al independenței justiției. Tocmai pentru că nu a existat niciun fel de comunicare între Guvern și CSM, în calitatea sa de garant al independenței justiției, s-a ajuns la această acutizare a conflictului dintre ei”.
O altă problemă sensibilă o reprezintă eventualele despăgubiri pe care le-ar putea solicita justițiabilii afectați de amânările proceselor.
„Teoretic, justițiabilii nu pot solicita despăgubiri. Eu țin să aduc aminte că nu e primul protest de acest fel. Ultimul a fost în 2022 și a fost destul de extins. Sigur că da, este evident că vor exista justițiabili nemulțumiți, la fel cum vor exista avocați nemulțumiți, dar orice formă de protest, până la urmă, produce astfel de nemulțumiri.
Eu zic că este important să înțelegem cu toții care este, totuși, importanța acestui protest, dincolo, repet, de caracterul lui oarecum sindical, pentru că tinde la conservarea unor drepturi pe care judecătorii și procurorii le au.
Este puțin mai mult, zic eu, și anume este vorba despre recâștigarea locului pe care justiția ar trebui să-l ocupe la masa aceasta a puterilor statului. Adică este inadmisibil (și asta vă spun din exterior, din perspectiva cuiva care doar lucrează cu sistemul judiciar) ca justiția să fie tratată în acest fel de către Guvern. Altfel spus, nu există niciun fel de comunicare și niciun fel de cooperare loială între cele două autorități”, a spus Adrian Toni Neacșu.
Guvernul nu poate modifica pensiile care sunt deja în plată
La final, avocatul a subliniat că Guvernul nu are competența de a modifica pensiile aflate deja în plată și că orice încercare în acest sens a fost respinsă de Curtea Constituțională.
„Acest lucru este clar imposibil din punct de vedere constituțional, în primul rând. Eu, din câte știu, nu se încearcă așa ceva. S-a încercat de două ori până acum și, de fiecare dată, Curtea Constituțională le-a protejat, spunând că este inadmisibil din această perspectivă strict constituțională.
Sigur, problema este că și alte modificări care sunt propuse acum, la rândul lor, au mai fost încercate și Curtea Constituțională atunci a spus că sunt neconstituționale. Și inclusiv acesta este un motiv, să spunem, de creștere a tensiunii printre magistrați, pentru că ei sunt conștienți că se promovează modificări care, ca atare, încalcă cadrul constituțional, așa cum, cel puțin, a constatat Curtea Constituțională până în prezent”, a mai spus Neacșu.
