Modificări esențiale în proiectul pentru pensiile magistraților
Ultima variantă a proiectului privind pensiile magistraților introduce o perioadă de tranziție mai mare decât cea prevăzută inițial. În locul celor 10 ani anunțați de coaliție, documentul propune acum 15 ani pentru atingerea vârstei standard de pensionare.
Această modificare a fost decisă după discuțiile purtate cu președintele Nicușor Dan. Astfel, magistrații ar urma să ajungă la vârsta de 65 de ani printr-un proces mai gradual.
Pe lângă schimbarea perioadei de tranziție, proiectul aduce și clarificări privind procentul din venit pe care magistrații îl pot primi la pensionare. Inițial, guvernul analizase varianta creșterii la 75% din venitul net, dar această propunere a fost respinsă.
În prezent, textul prevede menținerea plafonului la 70% din venitul net, însă include și precizarea că pensia nu poate fi mai mică de 55% din venitul brut. Aceste ajustări ar urma să reducă diferențele față de alte categorii de beneficiari.
Nicușor Dan a participat la ședința de la Guvern
Președintele Nicușor Dan a fost prezent la sediul Guvernului în timpul ședinței coaliției. Potrivit surselor, el a discutat cu premierul Ilie Bolojan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, care este și președintele Camerei Deputaților.
Tema centrală a întâlnirii a fost modul în care urmează să fie reglementate pensiile magistraților. Șeful statului ar fi cerut explicit prelungirea perioadei de tranziție pentru a evita un impact abrupt asupra celor care urmează să se pensioneze.
Premierul Ilie Bolojan a explicat miercuri seară că demersul președintelui a fost unul legal.
„Preşedintele Nicuşor Dan nu a făcut decât să îşi exercite competenţa legală de a media între instituţii”, a declarat Bolojan.
Acesta a precizat că discuția de marți, purtată înaintea ședinței coaliției, a avut ca obiect exclusiv perioada de tranziție. Alte aspecte privind modificarea proiectului nu au fost abordate. Bolojan a oferit și detalii despre cererea președintelui.
„Solicitarea dânsului (n. red. – a preşedintelui Nicuşor Dan) pe componenta de magistraţi (…) a fost să se găsească o formulă prin care să existe o perioadă de tranziţie prin care cei care intră la pensionare după noile reglementări să o poată parcurge în aşa fel încât să nu existe o trecere bruscă. Acest lucru vom vedea în ce măsură îl putem integra”, a spus premierul.
Oficialul a adăugat că restul prevederilor din proiect rămân neschimbate și vor fi transmise spre consultare Consiliului Superior al Magistraturii.
„Celelalte aspecte nu au fost discutate şi le vom menţine aşa cum le-am anunţat public şi aşa cum au fost comunicate spre consultare ş avizare către CSM. Eu am un mare respect pentru magistratură, pentru independenţa justiţiei. (…) Problema pe care noi o tratăm sunt acumulările negative, nedreptăţile practic, comparativ cu alte categorii sociale, care nu pot fi negate şi care au fost acumulate în aceşti ani”, a mai declarat premierul.
Noi detalii despre pachetul de reformă
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri elementele principale ale proiectului de lege privind pensiile speciale. El a explicat că magistrații vor avea o perioadă de tranziție de 15 ani pentru a ajunge la vârsta standard de pensionare.
Șeful Executivului a avertizat că respingerea proiectului de către Curtea Constituțională ar afecta direct legitimitatea Guvernului.
„Încercăm să pregătim acest pachet cât mai bine, ținând cont de deciziile pe care Curtea Constituțională le-a emis de-a lungul anilor. Pachetul se referă strict la ceea ce se va întâmpla în viitor, adică la pensiile care vor intra în plată după intrarea în vigoare a legii. Sper ca, respectând toate deciziile Curții și legislația în vigoare, și argumentând mai clar, proiectul să aibă șanse mari să treacă de controlul constituțional”, a declarat premierul.
Premierul a insistat asupra importanței menținerii credibilității Guvernului în fața unui subiect sensibil precum pensiile speciale. El a explicat că un eșec în fața Curții Constituționale ar transmite un semnal negativ atât către magistrați, cât și către alte categorii profesionale vizate de reforme.
„Dacă un astfel de pachet ar fi respins de Curtea Constituțională, ar fi greu de imaginat că Guvernul ar mai avea legitimitatea de a corecta și alte nedreptăți acumulate. Dezechilibrele legate de pensionari nu se regăsesc doar în acest sistem, ci și în altele, precum Ministerul de Interne sau serviciile de informații”, a subliniat Ilie Bolojan.
Trei direcții de reformă în sistemul judiciar anunțate de Bolojan
Premierul a detaliat și problemele majore pe care Guvernul intenționează să le corecteze prin noua lege. Prima schimbare vizează salarizarea magistraților, domeniu care a generat numeroase procese împotriva statului.
„Este nevoie de o lege clară de salarizare, care să nu mai permită declanșarea de procese în cascadă pentru creșteri de salarii. În acești ani am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați, care au costat statul cel puțin 2 miliarde de euro, iar alte sume similare trebuie plătite în continuare”, a precizat Bolojan.
A doua direcție este legată de vârsta de pensionare a magistraților. Premierul a punctat diferențele majore față de alte state europene, menționând că „niciun sistem de justiție din Europa nu permite pensionarea magistraților la 48 de ani, după doar 25 de ani de vechime”.
A treia problemă este nivelul pensiilor din sistemul judiciar, considerat prea ridicat față de media națională.
„Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Față de pensia medie actuală de 4.800–5.000 de euro, aceasta ar scădea la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, ea va rămâne una foarte bună, comparativ cu pensia medie din România, de 550–600 de euro”, a adăugat șeful Executivului.
Bolojan a precizat că acest proiect reprezintă doar începutul procesului de reformă.
„Acest pachet, că ne place sau nu, vine să corecteze niște nedreptăți acumulate în timp”, a spus premierul, subliniind că obiectivul este crearea unui sistem mai echilibrat și sustenabil pe termen lung.
