Cum se acordă concediul de odihnă în România?
Concediul de odihnă este un drept pe care toți angajații din România îl au. Potrivit Codului Muncii, concediul de odihnă anual este un drept garantat și inalienabil – adică nimeni nu poate renunța la el și nici nu i se poate retrage.
Durata minimă este de 20 de zile lucrătoare, fără a se include în acest calcul sărbătorile legale. În contractele colective sau individuale, angajatorii pot oferi mai multe zile.
Pentru cei aflați în situații speciale – angajați în condiții grele, minori, persoane cu handicap sau nevăzători – legea prevede cel puțin 3 zile suplimentare. De asemenea, salariatele aflate în proceduri „in vitro” primesc încă 3 zile plătite (1 pentru puncție și 2 pentru transferul embrionar).
Concediul trebuie programat din timp, fie colectiv, fie individual, până la sfârșitul anului pentru anul următor. Orice salariat trebuie să aibă măcar 10 zile neîntrerupte de odihnă, pentru o rupere reală de ritmul muncii.
Perioade precum concediul medical, cel maternal sau paternal, îngrijirea copilului bolnav și alte absențe reglementate se asimilează vechimii și nu diminuează dreptul la odihnă.
Dacă din motive justificate nu se poate lua integral, concediul se poate reporta, dar doar pentru 18 luni de la anul în care a apărut dreptul. Zilele neutilizate din 2024 pot fi acordate până la 30 iunie 2026. Compensarea în bani este permisă doar la încetarea contractului de muncă.
Întreruperea concediului este posibilă numai în situații de forță majoră, iar angajatorul este obligat să suporte toate costurile și eventualele prejudicii.
Cât concediu își iau, de fapt, românii?
Doar 28% dintre angajați reușesc să rupă complet legătura cu biroul în timpul concediului, în timp ce aproape jumătate (47%) rămân disponibili pentru urgențe, arată un studiu recent.
Deși majoritatea salariaților beneficiază de între 21 și 25 de zile libere anual (60% dintre respondenți), foarte puțini își folosesc integral zilele de odihnă. Până la 1 august 2025, doar 8% dintre angajați își epuizaseră concediul, iar 20% nu își luaseră deloc vacanță în primele șapte luni ale anului.
Vacanțele de 5–10 zile rămân populare pentru 37% dintre angajați, însă analiza Pluxee arată că 39% preferă o combinație între pauze scurte și sejururi mai lungi, pentru a-și gestiona mai bine energia pe parcursul anului.
Pentru o deconectare reală, aproape jumătate dintre respondenți (45%) spun că au nevoie de minimum 6–10 zile libere, iar 29% au declarat că au nevoie de peste 10 zile.
Studiul arată că posibilitatea de a lua concediu depinde în mare măsură de cultura organizațională. Dacă 44% dintre angajați consideră că este foarte ușor să solicite o zi liberă, aproape jumătate (47%) recunosc că ezită, iar 9% spun că este dificil sau chiar imposibil.
Principalele obstacole invocate sunt volumul mare de muncă și lipsa unui înlocuitor (38% dintre respondenți). Pentru 18% dintre angajați, presiunea de a fi mereu disponibili reprezintă o problemă, iar 15% recunosc că pun munca pe primul loc chiar și atunci când ar putea să se odihnească.
Reprezentanții Pluxee au explicat că nevoia angajaților de a-și reîncărca bateriile intră adesea în conflict cu presiunile constante de la locul de muncă. Potrivit acestora, cultura organizațională este esențială: acolo unde managerii dau un exemplu pozitiv și vacanțele sunt încurajate, angajații revin din concediu mai motivați și mai implicați.
Poți fi concediat în concediu?
Potrivit Codului Muncii, în mod obișnuit angajații aflați în concediu de odihnă nu pot fi concediați până la revenirea lor la locul de muncă. Această protecție este valabilă și pentru concediul medical: concedierea este interzisă pe durata incapacității temporare de muncă, conform articolului 59 din Codul Muncii.
Cu toate acestea, există situații în care concedierea este permisă și în timpul concediului.
- Reorganizare judiciară, faliment sau dizolvare a angajatorului -În astfel de cazuri restricțiile legale încetează să mai producă efecte. Chiar și un salariat aflat în concediu poate fi concediat dacă firma își încetează activitatea.
- Abateri disciplinare grave, în special în concediul medical – dacă angajatul comite un delict serios, concedierea poate fi legală, însă este necesară respectarea procedurilor legale (comisie disciplinară, avertismente etc.)
Poți fi concediat disciplinar când vrea angajatorul?
Codul Muncii prevede mai multe tipuri de sancțiuni disciplinare, începând de la avertisment și până la concediere. Întrebarea pe care mulți angajați și-o pun este dacă angajatorul are dreptul să dispună direct concedierea, indiferent de circumstanțe.
Potrivit explicațiilor oferite de avocatul Loredana Feier pe platforma TikTok, concedierea nu se poate aplica automat. Sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptelor, ceea ce înseamnă că măsura concedierii este justificată doar atunci când abaterile sunt de o severitate ridicată.
Pentru fapte de gravitate mai redusă, angajatorul are la dispoziție alte sancțiuni disciplinare, dar nu concedierea. Avocatul a subliniat că angajații care consideră că au fost concediați abuziv au dreptul să se adreseze instanței de judecată pentru a-și apăra drepturile.
„În Codul Muncii sunt prevăzute mai multe sancțiuni, pornind de la avertisment și până la concediere, pentru motive disciplinare.
Întrebarea este poate angajatorul să te concedieze direct în orice circumstanțe?
Ei bine, nu. Sancțiunea trebuie să fie una proporțională. Adică, concedierea se va aplica doar atunci când faptele sunt grave.
Pentru faptele de o gravitate mai scăzută, angajatorul poate să aplice alte sancțiuni disciplinare, însă nu concedierea. Deci nu te poate concedia direct în orice circumstanță.
Dacă simți că ai fost dat afară printr-o concediere abuzivă, nu ezita să te adresezi instanței de judecată”, a precizat avocatul Loredana Feier pe TikTok.
@avocatloredanafeier #avocat #avocatloredanafeier #educatiejuridica #concediere #concediereabuziva ♬ sunet original – Avocat Loredana Feier
