Condiții ilegale de muncă în instituțiile publice cheie ale statului
Blocul Național Sindical (BNS) a lansat un apel ferm către autorități, semnalând încălcări grave ale normelor legale privind timpul de lucru și drepturile angajaților în mai multe instituții publice importante, precum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și agențiile subordonate acestora – APIA și AFIR.
„Având în vedere lipsa totală de reacție a autorităților față de protestul legitim organizat în fața Guvernului României, în data de 15 iulie 2025, de către angajații din instituțiile mai sus menționate și refuzul sistematic de a invita sindicatele reprezentative la un dialog real și constructiv, anunțăm că: Începând cu data de 1 august 2025, vom monitoriza cu maximă atenție și strictețe respectarea programului de lucru legal de 8 ore/zi, precum și efectuarea de ore suplimentare fără acordul scris din partea lucrătorilor din MIPE, din structurile subordonate și din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – APIA și AFIR”, se arată într-un comunicat transmis, marți, de reprezentanții BNS.
Contextul tensionat a fost amplificat de lipsa de reacție a guvernului după protestul angajaților din aceste structuri, desfășurat pe 15 iulie 2025 în fața sediului Guvernului.
BNS denunță refuzul autorităților de a deschide un dialog real și constructiv cu sindicatele reprezentative, motiv pentru care anunță o monitorizare strictă a respectării orelor legale de muncă, începând cu 1 august 2025.
Aceasta va viza cu precădere respectarea programului de 8 ore pe zi și prevenirea efectuării orelor suplimentare fără acord scris al angajaților.
Baza legală a acțiunilor sindicale
Sindicaliștii își bazează acțiunea pe prevederile clare ale Codului muncii (art. 112) și ale Constituției României (art. 41 alin. 3), care reglementează durata normală a timpului de lucru și condițiile în care pot fi realizate orele suplimentare.
Potrivit acestor norme, orice muncă suplimentară trebuie aprobată explicit de angajat și compensată cu timp liber corespunzător, în termen legal strict de 90 de zile.
Pe lângă această monitorizare, BNS recomandă membrilor de sindicat să solicite oficial compensarea urgentă a orelor suplimentare neplătite și acordarea concediilor de odihnă restante, pe care legea le impune a fi acordate într-un termen maxim de 18 luni de la anul în care s-a acumulat dreptul.
Nerespectarea acestor obligații, spun sindicaliștii, poate fi catalogată ca muncă forțată și reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale angajaților, inclusiv dreptul la repaus garantat atât de Constituție, cât și de legislația europeană.
„Reamintim că, potrivit art. 194 din Codul muncii și art. 458 alin. (2) din Codul administrativ, angajatorii, respectiv autoritățile și instituțiile publice, au obligația de a asigura participarea salariaților și funcționarilor publici la cel puțin un program de formare profesională o dată la doi ani.
Această obligație este un drept legal al lucrătorilor.De asemenea, conform art. 459 din Codul administrativ și art. 195 din Codul muncii, angajatorii au obligația de a elabora și implementa anual un plan de formare profesională. Refuzul de a întocmi, comunica sau pune în aplicare acest plan constituie o încălcare gravă a dreptului la dezvoltare profesională și poate fi contestat legal. Dacă, în decursul ultimilor doi ani, angajatorul nu a asigurat formarea, lucrătorul poate cere, în baza art. 157 alin. (2) din Codul muncii, un concediu plătit de formare de până la 10 zile lucrătoare sau 80 de ore”, se arată în comunicat.
Deficiențe majore în formarea profesională
Blocul Național Sindical mai reclamă și lipsa transparentizării privind formarea profesională a angajaților. Potrivit legii, instituțiile publice au obligația să asigure cel puțin un program de formare profesională la fiecare doi ani, să întocmească anual un plan de formare și să acorde concediu plătit pentru formare atunci când angajatorul nu respectă această obligație. Refuzul sau neglijența în implementarea acestor prevederi sunt, în opinia BNS, încălcări grave care pot fi contestate în justiție.
O altă solicitare importantă adresată autorităților vizează desecretizarea rapoartelor de audit realizate de Curtea de Conturi a României, Curtea Europeană de Audit și alte organisme de control, care ar evidenția, conform sindicatelor, multiple nereguli legate de volumul excesiv de muncă și încălcarea drepturilor angajaților.
În final, BNS își reafirmă deschiderea spre dialog și cere Guvernului să înceteze ignorarea partenerilor sociali, avertizând că respectarea legii nu este o opțiune, ci o obligație fundamentală într-un stat de drept.
„Considerăm că publicarea acestor rapoarte este un act de transparență necesar într-un stat de drept și un demers esențial pentru înțelegerea realității din instituțiile vizate. Aceste rapoarte, din informațiile de care dispunem, evidențiază suprasolicitarea gravă a angajaților și încălcări repetate ale drepturilor acestora, inclusiv în ceea ce privește volumul de muncă, programul de lucru și lipsa compensațiilor legale. Blocul Național Sindical își afirmă disponibilitatea pentru dialog și îndeamnă Guvernul României să înceteze ignorarea partenerilor sociali. Ignorarea legii nu poate constitui o politică publică”, transmit reprezentanții organizației.
