Statisticile INS și datele touroperatorilor arată o polarizare: românii călătoresc mai puțin, străinii descoperă România
Potrivit INS, sosirile turiștilor români au scăzut cu -4,2% în iunie și -4,4% în iulie 2025, în timp ce sosirile străinilor au crescut cu 7,2% și, respectiv, 0,6%. Aceeași tendință apare și în privința înnoptărilor: românii au stat mai puțin (-1% în iunie și -5,3% în iulie), în timp ce străinii au petrecut mai multe nopți (+6,3% și +0,1%).
Touroperatorii confirmă trendul: după o creștere de 10% în primele luni din 2025, vara s-a încheiat cu un recul față de 2024. Programul „Litoralul pentru toți” prelungește sezonul, dar peste 95% din datele sunt deja consolidate și arată un recul evident al pieței interne.
Litoralul românesc pierde turiști români, dar câștigă cerere pe segmentul all inclusive
Pe litoralul românesc, unde există aproape 155.000 locuri autorizate de cazare, rezervările au scăzut cu 4,2% față de 2024. Durata medie a sejurului a fost de 4,6 nopți, iar tariful mediu a crescut cu 3,4%, ajungând la 1.136 lei/persoană.
Destinațiile vedetă rămân Mamaia Nord, Jupiter, Saturn și Eforie Nord, cu 60% din totalul rezervărilor. În același timp, cererea pentru hotelurile all inclusive a crescut cu 10%, în timp ce unitățile nemodernizate au stagnat sau au pierdut clienți.
Muntele pierde teren, balneoturismul crește ușor, iar Delta Dunării intră pe minus după boom-ul din 2024
Zonele montane au înregistrat o scădere de 9% a rezervărilor, cu un tarif mediu de 590 lei/sejur, în timp ce segmentul balneo a crescut cu 2%, ajungând la 1.219 lei/sejur. Stațiunile cele mai căutate au fost Sinaia, Predeal, Poiana Brașov pentru munte și Băile Felix, Sovata, Herculane pentru balneo.
Delta Dunării, după o creștere spectaculoasă de 12% în 2024, a pierdut 10% în vara 2025. Deși tarifele au scăzut la 799 lei/sejur (față de 838 lei anul trecut), numărul de turiști a fost mai mic. Murighiol, Sulina, Mahmudia și Sfântu Gheorghe au atras 63% din rezervări, dar oferta rămâne insuficient diversificată.
City-break-urile interne pierd din atractivitate, dar crește interesul pentru turism rural și aventură în natură
Vacanțele de tip city-break au scăzut cu aproape 10%, cauzate de creșterea costurilor de transport și cazare, supraaglomerarea orașelor și lipsa unor evenimente majore. Destinațiile preferate rămân Cluj, Oradea, Brașov, Sibiu, București și Sighișoara.
În schimb, turismul rural a crescut cu 17%, atrăgând români în Bucovina, Maramureș și Cazanele Dunării. Ecoturismul și programele de aventură au crescut spectaculos (+30%), cu cerere mare pentru ture cu biciclete, ateliere educative și activități outdoor.
Incoming-ul străin crește cu 15% datorită Schengen, dar România pierde teren fără strategie națională
Turiștii străini au venit în număr mai mare (+15%), în special din Franța, UK și Polonia. Aderarea la Schengen și participarea la târguri internaționale au susținut acest trend. Orașele mari, dar și zonele culturale și naturale (Maramureș, Bucovina, Transilvania) au atras vizitatori.
Totuși, lipsa unei strategii de promovare națională și participarea modestă la târguri reduc potențialul incoming-ului. România are nevoie urgent de un brand turistic modern, axat pe autenticitate culturală, sustenabilitate și experiențe locale.
Cauzele scăderii: fiscalitate ridicată, dispariția voucherelor de vacanță și lipsa unui management profesionist al destinațiilor
Printre cauzele principale ale scăderii turismului intern se numără: majorarea TVA, diminuarea valorii voucherelor de vacanță, scăderea puterii de cumpărare, instabilitatea fiscală și infrastructura întârziată.
Voucherele de vacanță, care în trecut au stimulat turismul intern, au scăzut cu 66% în primele șapte luni din 2025. Lipsa lor a dus la mai puține vacanțe și la orientarea către turism nefiscalizat. În plus, România nu are un Organism Național de Management al Destinațiilor și nici o structură guvernamentală exclusiv dedicată turismului.
Perspective pentru 2026: oferte lansate, dar viitorul depinde de stabilitatea fiscală
Adrian Voican, președintele BIBI Group4Travel, subliniază că incoming-ul rămâne segmentul cu creștere constantă, iar investițiile în hoteluri cu servicii complete și spa premium oferă speranță. Totuși, fiscalitatea crescută și lipsa voucherelor afectează puternic piața internă.
„Sezonul estival 2025 a fost marcat de provocări economice.. Deși am înregistrat creșteri modeste, cheltuielile au fost mai mari, iar fiscalitatea crescută a afectat atât turiștii, cât și operatorii. Incoming-ul a fost singurul segment cu o creștere constantă, iar investițiile în hoteluri cu servicii complete și spa premium oferă speranță pentru viitor. Rezervările pentru iarnă sunt în creștere, iar ofertele pentru litoralul 2026 sunt deja lansate, cu accent pe pachetele all inclusive și perioadele de festivaluri”, a declarat Adrian Voican.
Pentru 2026, rezervările au început deja la tarife similare cu 2025. Dar, fără un cadru fiscal predictibil și măsuri de sprijin, operatorii vor întâmpina dificultăți în planificarea investițiilor. Solidaritatea industriei și adaptarea la cerințele pieței devin esențiale pentru a valorifica potențialul turistic real al României.
