Vouchere de vacanță 2025. Se refuză banii. Cine mai primește 800 de lei pentru concediu

Voucherele de vacanță sunt în mijlocul unor controverse care provoacă reacții în lanț în sectorul ospitalității. Mii de bugetari aleg să renunțe la aceste beneficii, iar operatorii din turism avertizează că deciziile recente ale guvernanților riscă să destabilizeze complet piața internă.

Voucherele de vacanță pierd teren: bugetarii refuză să fie forțați să plece în extrasezon

Voucherele de vacanță au ajuns în centrul unei controverse majore, după ce autoritățile au introdus noi reguli de utilizare. Limitarea perioadei de folosire exclusiv în extrasezon a fost considerată inacceptabilă de o parte importantă a acestora.

Conform Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), peste 40% dintre bugetari au decis să nu mai solicite voucherele în acest an.

Un alt motiv de descurajare îl reprezintă diminuarea valorii voucherelor la 800 de lei, sumă egală cu contribuția personală impusă beneficiarilor.

Această schimbare a fost percepută ca o înlocuire mascată a unei prime financiare. Multe familii preferă acum să-și planifice vacanțele în străinătate, unde se simt mai puțin constrânse.

„Avem peste 40-50% reducere, anulare practic a tichetelor, a intenției de a cere acești 800 de lei. Deci peste 40% din bugetari au renunțat. Aceasta s-a dorit, nu e mai bine să renunțe oamenii singuri?

Asta a fost intenția și deși noi am lucrat clar să facem o procedură cât mai simplă, comunicările miniștrilor au fost total și voit greșite în mass-media, tocmai ca oamenii să se panicheze, să se sperie și să renunte singuri, ceea ce s-a și întâmplat”, spune Corina Martin, secretar general al FPIOR.

Turismul românesc riscă să revină la „munca la negru”

Pe fondul incertitudinilor generate de autorități, operatorii din turism se tem că o parte din industrie va reveni la practici ilegale.

Clasificările făcute pentru a primi vouchere și investițiile realizate în acest scop riscă să fie abandonate. În lipsa unui cadru predictibil, multe unități de cazare își vor pierde motivația de a funcționa în mod fiscalizat.

Federațiile de profil atrag atenția că ideea de a condiționa folosirea voucherelor doar în afara sezonului estival contravine scopului programului.

Aceste beneficii au fost gândite pentru a stimula turismul intern și pentru a oferi angajaților posibilitatea reală de relaxare. Restrângerea utilizării într-o perioadă impusă poate reduce dramatic eficiența programului.

Condiții noi impuse de stat: reacția patronatelor este fermă

Reprezentanții FPIOR consideră că modificările succesive și lipsa unei strategii coerente au compromis total sezonul turistic. Corina Martin, secretar general al federației, susține că nu este acceptabil ca statul să dicteze familiilor când să-și ia concediul. Ea afirmă că obligația de a contribui cu aceeași sumă ca valoarea voucherului este incorectă.

„Exclus așa ceva! Adică nu poți să programezi concediul unei familii neapărat în extrasezon că vrea statul român.

Nici nu pot să o numesc facilitate până la urmă, pentru că oricum, bugetarii ar fi primit al 13-lea salariu sau prime în lei, pe când până acum, datorită acestui program pe care noi am reușit să-l implementăm, practic bugetarii primeau bilete de vacanță, ca să spunem așa, pentru vacanță.

Ori, ca să condiționezi, cum s-a condiționat și acum, în mod eronat, că se dau 800 de lei, dar cu condiția să mai plătească angajatul încă 800 de lei obligatoriu și sub o declarație de proprie răspundere, aceasta este o greșeală”, a declarat Corina Martin pentru Termene.ro.

Modificările privind voucherele de vacanță nu au fost comunicate de la început, ci au fost introduse treptat, pe parcursul anului.

Situația a generat nemulțumiri și mai mari, mai ales că sezonul estival a început deja, iar multe planuri de concediu erau deja făcute.

„Deci statul acordă sau nu acordă aceste tichete? Aceasta este întrebarea. Dacă le acordă, nu văd rostul condițiilor.

Și atunci, acest extrasezon nu se justifică, pentru că nu poți forta oamenii să meargă într-o anumită perioadă la munte sau la mare și de altfel nu a existat de la început, în principiu, la acordarea tichetelor niciodată această condiție”, afirmă Corina Martin.

Creșterea TVA, o altă povară pentru turism

Alături de restricțiile privind voucherele, o altă măsură propusă a stârnit îngrijorare: majorarea TVA în domeniul ospitalității de la 9% la 19%.

Această schimbare ar putea duce la o scumpire semnificativă a serviciilor și la o reducere a competitivității pe plan internațional. În comparație, multe țări europene mențin cote de TVA reduse pentru industria HoReCa.

În Germania, de exemplu, se va aplica o cotă de 7% începând cu 2026, în timp ce Ungaria are o cotă de 5%, iar Polonia de 8%.

Alte state cu tradiție turistică, cum ar fi Spania, Franța și Austria, mențin cota la 10% pentru acest sector. În acest context, România riscă să piardă și mai mulți turiști, atât interni, cât și străini.

„O majorare a TVA-ului dublată de anularea tichetelor va însemna o lovitură devastatoare pentru turismul românesc. Suntem extrem de prevăzători și noi operatorii economici.

La fel gândește și turistul român, dacă să mai spere și să mai viseze la o vacanță sau nu, dacă își mai permite o vacanță sau nu și bineînțeles că toți cei care erau din zona bugetară și care până acum alegeau și România și-au reorientat preferințele. Este clar că nu mai trage nimeni să vină în România, mai ales pe acest fond de instabilitate”, spune Martin.

Ospitalitatea românească în declin: cifrele confirmă criza

Conform datelor furnizate de FPIOR, industria ospitalității a înregistrat o scădere de 35% a profitabilității față de anul anterior. În același timp, cifra de afaceri s-a redus cu 12%. Aceste rezultate reflectă presiunea uriașă la care sunt supuși operatorii din domeniu.

România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de înnoptări ale turiștilor străini, conform Eurostat. În lipsa unei strategii clare și a unor măsuri stabile, reprezentanții HoReCa avertizează că 40% dintre firme se află într-o situație critică, cu riscul real de închidere în lanț.