Scăderea numărului de turiști nu este cauzată de eliminarea voucherelor de vacanță
Radu Miruță, ministrul Economiei și Turismului, contestă ideea conform căreia lipsa voucherelor de vacanță ar fi principalul motiv pentru diminuarea numărului turiștilor în România.
Oficialul susține că factorul esențial este reducerea veniturilor disponibile în gospodării, cauzată de creșterea taxelor, inflație și tăieri salariale, ceea ce restrânge semnificativ bugetul destinat cheltuielilor discreționare, cum ar fi vacanțele sau ieșirile la restaurant.
„Atunci când scad veniturile, pentru că s-au redus din salarii, au crescut taxe, România este cu un deficit fantastic, la care inflație va începe să usture din luna august, oamenii au rămas cu mai puține venituri. Și în viața unui om, de zi cu zi, când trebuie să plătești și facture, și pregătire pentru copil, și benzină, și chirie, sau ce mai plătești tu, când nu rămâi cu bani pentru tot, nu o să oprești chiria de plătit.
Nu te mai duci la restaurant, nu o să oprești întreținerea, nu te mai duci la mare sau la munte, că ai mai puțin bani. Deci problema principală este că oamenii au rămas cu mai puțin bani în buzunar și își reduc din plăcerile la care pot renunța, că nu pot să renunț, să stăm fără căldură în casă”, afirmă ministrul Economie și Turismului.
Astfel, scăderea vizibilă în sectorul turistic reflectă o ajustare a priorităților financiare, nu doar dispariția unui anumit tip de sprijin.
Părerile despre voucherele de vacanță sunt împărțite
Despre voucherul de vacanță, Miruță evidențiază două perspective contradictorii. Pe de o parte, acest ajutor oferă un impuls industriei prin injectarea unor sume destinate exclusiv turismului, încurajând consumul și suplimentarea bugetelor personale.
Pe de altă parte, există critici care susțin că aceste scheme au generat creșteri artificiale ale prețurilor și o deteriorare a calității serviciilor, afectând concurența loială pe piață.
Impactul asupra celor din sectorul privat
Ministrul subliniază și un aspect mai puțin discutat: o parte semnificativă din fondurile alocate voucherelor provine, indirect, din taxele plătite de angajații din sectorul privat.
Ministrul Economiei pledează pentru găsirea unor soluții competitive și transparente care să susțină dezvoltarea turismului fără a distorsiona piața și fără a crea inechități între consumatori.
„Când tu știi că fie faci, fie nu faci ceva, îți vin unii cu vouchere, crești prețurile că oricum ăia cu vouchere vin și, de fapt, intri într-o tiribombă din asta în care toate serviciile au niște prețuri mult mai mari decât ar trebui să fie în realitate, că vin o infuzie de bani în plus pe piață.
Bun, nu-i sănătos. Unele prețuri au fost crescute artificial doar pentru a le consuma banii celor cu vouchere de vacanță. Pentru cei care lucrează în privat, care e vina lor să plătească prețuri mai mari pentru niște servicii doar că stau la aceeași masă cu unii pentru care a plătit statul român?
Atenție! Partea din voucherele alea sunt plătite din taxele celor care lucrează în privat. Hai să ne uităm că eu nu sunt doar ministru unei anumite categorii de angajați din România. Eu sunt ministrul Economiei pentru toți angajații din România.
Deci eu cred că în zona de turism trebuie să le creăm oamenilor un instrument, un mecanism în care ei să se lupte concurențial și cinstit”, a mai spus Miruță.
România turistică riscă anonimatul global
Decizia recentă a ministrului Economiei, Radu Miruță, de a nu mai finanța participarea României la târgurile internaționale de turism a stârnit un val de reacții critice din partea industriei turistice. Profesioniștii din domeniu avertizează că absența de la marile evenimente globale riscă să transforme România într-o destinație turistică invizibilă pe harta lumii.
Fără prezență vizibilă și activă la aceste evenimente, România își pierde șansa de a atrage turiști străini și, implicit, de a genera venituri externe prin turismul de incoming.
Deși ministrul Radu Miruță pare a favoriza promovarea digitală, specialiștii spun că aceasta nu este suficientă.
Promovarea eficientă presupune un mix complex de acțiuni:
- prezență fizică la târguri
- colaborări cu ambasade
- campanii media internaționale
- infotripuri
- caravane turistice
- și parteneriate directe cu touroperatori și jurnaliști din piețele țintă.
Cu doar 2,5 milioane de turiști străini în 2024, România ocupă ultimele locuri în clasamentele europene. Spre comparație, Albania a atras 11 milioane de turiști, iar Bulgaria 13 milioane. În timp ce alte țări investesc masiv în imaginea lor internațională – Albania având trei standuri imense doar la târgul ITB Berlin – România pare să se retragă din competiție cu un buget considerat „ridicol” de către experți: 2 milioane de euro pe an.
