Fonduri pentru companiile de stat neperformante
Într-un context economic marcat de cheltuieli publice ridicate și provocări structurale, ministrul Economiei, Radu Miruță, atrage atenția asupra situației alarmante din sectorul companiilor de stat, în special cele din domeniul apărării.
Aceste firme beneficiază de subvenții substanțiale din partea statului, care ajung să acopere chiar și până la 75% din costurile lor operaționale, însă performanțele lor de producție și capacitatea de a valorifica aceste fonduri rămân profund deficitare.
Multe companii nu reușesc să își utilizeze eficient resursele
Miruță explică că, deși aceste companii sunt susținute financiar în mod consistent pentru a păstra funcționalitatea industriei de apărare, în practică multe dintre ele nu reușesc să își utilizeze eficient resursele.
În lipsa comenzilor sau a unor linii de producție modernizate, angajații stau adesea inactivi, iar echipamentele învechite le limitează serios competitivitatea.
„Sunt companiile din zona de apărare care primesc niște bani de nucleu și acolo este trai pe vătrai. Înseamnă că, pentru că statul român a decis că trebuie să își mențină parte din industria de apărare, fie că fabricile respective au comenzi, fie că n-au business, statul plătește 75% din cheltuieli, timp în care oamenii nu fac nimic.
Sunt sume imense pe care statul le plătește, pentru că aceste companii nu au capacitate să execute – atenție, banii din buget”, spune el.
Companiile nu investesc, așteaptă mereu ajutor de la Guvern
Un alt aspect critic semnalat este comportamentul managerial: firmele țin sume importante în conturi – exemplul menționat este o companie cu peste 30 de milioane de lei disponibili –, dar nu investesc în modernizarea capacităților sau în contracte viabile care să le asigure dezvoltarea.
„au 30-35 de milioane de lei în conturi și se vaită că nu au comenzi, pentru că au o linie de producție veche și pentru că utilajele sunt depășite și uzate. Ceea ce e adevărat! Dar vreau să te văd pe tine, ca manager, că ești preocupat să folosești banii din conturi. «Domnule ministru, am avut o comandă de o linie nouă de produse, care costă 50 de milioane, n-am decât 35. Mai ajută-mă cu 15!» Sau «Uite, am făcut un contract, am făcut studiu de fezabilitate, am angajat un contract cu clauză suspensivă, intră în vigoare – de când îmi dai banii?» Să-i văd preocupați, că pedalează pe lucrurile astea!”
Un mecanism de susținere care eșuează
Această situație reflectă o problemă structurală veche de decenii, în care finanțarea de la stat a devenit mai degrabă un mecanism de susținere pasivă, care afectează durabil bugetul public și subminează șansele de revitalizare reală a acestor industrii vitale.
Miruță face apel la o schimbare de mentalitate și strategie: companiile trebuie să demonstreze capacitatea și dorința de a investi în modernizare și de a atrage contracte competitive, folosind resursele proprii în mod responsabil.
În caz contrar, finanțările publice riscă să rămână o povară inutilă, fără rezultate palpabile pentru economia națională sau pentru securitatea statului.
„stau cu bani în cont în tot timpul ăsta, compania are linie de producție veche – pentru că e veche, nu e competitivă – nu reușește să producă valori mari, chiar dacă bat la ușa lor multe contracte și spun «Ajutați-mă» la Guvern, «Dați-mi bani de nucleu sau dați-mi ajutor de stat sau dați-mi infuzie de capital pentru că nu mă pot descurca», punctat Miruță, adăugând că „boala asta după boala asta, de 30 de ani, e evident că a rupt carnea de pe acest corp (n.r. al statului).”
200 de companii-cheie, noduri ale intereselor politice
Radu Miruță anunță o ofensivă împotriva rețelelor politice înrădăcinate adânc în companiile de stat. Cu doar o lună de experiență la conducerea ministerului, Miruță spune că descoperirile sale sunt suficient de grave încât să pună sub semnul întrebării însăși capacitatea statului de a funcționa.
Potrivit ministrului, din cele peste 1.200 de companii cu capital public din România, aproximativ 200 sunt considerate de „interes major” – adică exact acelea unde influența politică se manifestă cel mai puternic. Ele au devenit, în viziunea lui Miruță, „mufe de racord” prin care partidele își trag resurse din bugetul public, mascând aceste drenaje financiare sub aparența managementului legal.
„În jur de 1200-1300, multe sunt micuțe, vreo 200 sunt de interes major. Acelea sunt mufa de racord principală a combinațiilor politicului în statul român. Aceea este mufa prin care politicul își găsește racordul și se duce în măruntaiele statului român, de unde trage bani.
Mă mir, după o lună de zile în minister, cum țara asta mai stă în picioare. Multe, chiar și în condițiile astea, fac bani, pentru că sunt și niște situații avantajoase, adică n-au concurență, procesează o resursă pe care doar ele o au și practic sunt unice pe piața asta, însă multe dintre ele nu fac bani. Multe dintre ele au ajuns într-o situație de genul acesta, pentru că acționarii numiți acolo politic au luat decizii în avantajul unor firme paralele pe care tot ei le aveau pentru ca aceste companii de stat să piardă. Am o listă cu ele. Mă voi adresa instituțiilor statului pentru așa ceva.
Întrebarea mea e câte vor dispărea și când. Am luat o primă decizie cu Mamaia SA. E o sumă mică, da e o evidență. Acolo sunt trei angajați care au un consiliu de administrație din trei oameni și încă un director, adică patru străini companiei conduc trei oameni. Am luat decizia de a o desființa. Mamaia SA este acționar la Telegondolă, că acolo mai este o altă companie, una SRL, una SA, am propus ca una s-o absoarbă pe cealaltă. Se fac demersurile juridice astfel încât să dispară una dintre ele.
La Telegondola SA e o analiză pe care o aștept. O variantă este ca Mamaia SA, care are o singură clădire acolo, să vindem clădirea și să desființăm compania cu totul. Însă ea e acționară la Telegondola SA. Atunci trebuie văzut și acolo unde e acționar și Consiliul Local al Municipiului Constanța”, a declarat Radu Miruță.
