Românii rămân fără vouchere de vacanță?
Românii rămân fără vouchere de vacanță? Adrian Voican a atras atenția asupra confuziei și incertitudinii create în jurul acordării acestora, explicând că, în lipsa unei comunicări clare, oamenii ezită să le mai aștepte sau să le utilizeze. El a subliniat că procedurile neclare — legate de declarații, facturi și condițiile de utilizare — îi determină pe mulți să renunțe complet la vacanță, considerând că e „prea complicat”.
Voican a evidențiat impactul pozitiv pe care voucherele l-au avut în trecut, inclusiv pentru persoane cu venituri modeste, cum ar fi un profesor dintr-un oraș mic, care a reușit să contribuie cu bani personali și să plece în vacanță alături de familie. În opinia sa, voucherele nu doar că au fost utilizate, ci au stimulat și cheltuieli suplimentare din partea beneficiarilor, aspect susținut și de date concrete din industrie.
„Păi dacă nu sunt vouchere de vacanţă şi omul aşteaptă să vadă s-or da, nu s-or da, trebuie să dea declaraţie, ce declaraţie trebuie să dea şi aşa mai departe, că trebuie să vină cu factura, nu trebuie să vină cu factura… Dar lumea nu prea mai înţelege, nu mai are răbdare şi zice ‘Băi, e cam complicat. Anul ăsta fără’. Dureros pentru noi, repet, pentru că aveau atât de mult impact pozitiv în industrie, chiar şi pentru profesorul dintr-un oraş mic de provincie (…)
Cu voucher de vacanţă a mai pus şi el la cei 1.600 de anul trecut încă 1.000 de lei şi a luat un pachet de 2.600 de lei şi a plecat într-o destinaţie cu mama-soacră şi cu cei doi copii de mână pentru prima oară. Deci, nu doar voucherele de vacanţă au fost consumate, ci şi nişte bani din buzunar au fost antrenaţi cu ocazia asta. O spunem, e simplu, adică avem şi studii, nu sunt doar vorbe. E limpede ca lumina zilei”, a declarat el.
Vicepreședintele ANAT a explicat că, în lipsa voucherelor de vacanță, mulți români aleg fie să renunțe la concediu, fie să opteze pentru destinații externe mai accesibile, cum ar fi Bulgaria — mai ales acum, când intrarea în spațiul Schengen elimină așteptările la graniță.
El a subliniat că, în astfel de condiții, statul român ajunge să piardă bani, chiar dacă, punctual, se înregistrează afluență pe litoral sau în stațiuni de 1 Mai. Potrivit acestuia, ceea ce contează cu adevărat este bilanțul final dintre venituri și cheltuieli generate de turismul intern.
„Fără asta, zice el, anul ăsta stăm acasă sau găsesc o superofertă în Bulgaria, că tot e Schengen şi nu mai stau la coadă, sau în altă parte, şi mergem să mai vedem şi altceva. Şi atunci ce a făcut statul român? Pierde nişte bani.
Deci, nu zic că nu e lume pe litoral, nu zic că n-a fost frumos de 1 Mai în Vama Veche, nu zic că nu vezi plaje pline într-un anumit moment, dar contează la final diferenţa dintre venituri şi cheltuieli”, a spus acesta.
Voican a subliniat, de asemenea, că absența voucherelor de vacanță va avea un impact negativ semnificativ asupra turismului intern, afectând atât cererea, cât și veniturile generate de acest sector.
„Am văzut în programul de guvernare că vor să stimuleze exportul şi să reducă importul. Păi, mersi! Tăind voucherele de vacanţă stimulăm exportul, că oamenii se duc în vacanţă afară şi duc banii afară. Una spunem şi alta aplicăm.
Şi dacă prima de incoming, care a fost o mică iniţiativă, un 40 de euro pentru cei care stau de două ori mai mult decât media – media e pe undeva pe la două nopţi, dar dacă stai patru nopţi primeşti 40 de euro – nu e dată din 2023. Deci, dacă nu avem măsuri pentru a atrage turiştii străini şi nu avem măsuri ca să stimulăm păstratul banilor în ţară, vorbim vorbe”, a afirmat el.
Voucherele de vacanță au fost o măsură deșteaptă, afirmă Adrian Voican
Oficialul ANAT a considerat că acordarea voucherelor de vacanță a reprezentat o „măsură extrem de deșteaptă”, cu un impact major asupra sectorului turistic. El a explicat că, în urma implementării acestei inițiative, numărul unităților de cazare s-a triplat, întrucât multe dintre acestea funcționau anterior „la negru” sau „gri”.
„O măsură extrem de deşteaptă au fost voucherele de vacanţă. S-a triplat numărul de unităţi de cazare din 2006 până în prezent. De la 6.000 de unităţi de cazare avem mult mai mult. De patru ori a crescut. Avem 26.000 – 27.500 de unităţi de cazare clasificate. Asta e o măsură la care nu-i dai cu piciorul, că s-a obţinut în ani de zile.
Dar Guvernul e disperat. O să zică ‘Bine, voi ziceţi să nu tăiem de la turism, alţii zic să nu tăiem de la pensionari, alţii să nu punem TVA, alţii să nu creştem peste noapte cursul valutar, dar cum să facem?’
Şi noi le spunem: ‘Dacă este prea grea căruţa, nu poţi să mai dai cu biciul în măgăruşi, fiindcă măgăruşii vor îngenunchea sau vor fugi, vor rupe lanţul şi se vor da bătuţi şi se suie şi ei în căruţa aia trasă de mai puţini măgăruşi’. Daţi greutăţile alea puse excesiv jos, pentru că economia României a crescut mult în ultimii ani.
Numai din turism am văzut, din impozitul pe profit şi din TVA, am văzut creşteri fabuloase, dar nu se poate să pui mai mult. O companie care, să zicem, că iese zero pe zero şi nu plăteşte impozit pe profit totuşi plăteşte miliarde TVA, plăteşte miliarde impozite în salariile angajaţilor, CAS, CASS, susţine sistemul. Dacă împovărezi mai mult şi moare, ce ai obţinut?”, a spus el.
