Adrian Negrescu, economist și analist financiar, a atras atenția la România TV asupra haosului comunicațional care înconjoară reglementările recente privind Pilonul 2 de pensii. Acesta a explicat diferențele esențiale dintre fondurile de pensii și depozitele bancare, subliniind că banii nu aparțin statului și nu pot fi retrași oricând.
Fără intervenții oficiale clare, spațiul public riscă să fie acaparat de speculații periculoase. „Faptul că avem incompetenți în funcții, care nu știu să scrie legi normale, e o altă poveste”, a punctat Negrescu. Tema pensiilor private a devenit, astfel, un subiect exploziv în lipsa unui mesaj coerent din partea autorităților.
Lipsa de reacție oficială alimentează scenariile extreme
Fondurile de pensii sunt administrate de companii private, nu de stat, a subliniat Adrian Negrescu, respingând categoric ideea că acești bani ar fi controlați direct de guvern. Aceste fonduri investesc contribuțiile în titluri de stat și acțiuni, cu scopul de a genera profituri în beneficiul viitorilor pensionari.
„În primul rând, banii ăștia nu sunt la stat. Banii ăștia sunt la fondurile private de pensii, nu au nicio legătură cu statul și ăsta e un lucru pozitiv.
Sunt aceste fonduri de pensii private care ce fac? Iau banii ăștia din pilonul 2 și investesc mai departe în titlul de stat, în acțiuni, ca să facă profit, da? Să ne aducă mai mulți bani în conturile noastre. Aici este o problemă că nu poți să retragi.
De ce? Pentru că e o diferență între depozitul bancar acolo unde acumulezi bani și poți să-i retragi oricând și fondurile de pensii”, a precizat el.
Totuși, faptul că retragerea acestor fonduri nu este posibilă oricând, la cerere, a stârnit revolta unei părți din populație. Negrescu atrage atenția că sistemul nu funcționează ca un cont bancar obișnuit, iar această diferență fundamentală este adesea ignorată.
„Faptul că avem incompetenți în funcții, care nu știu să scrie legi normale, e o altă poveste”, a spus analistul, făcând referire la modul defectuos în care autoritățile au comunicat reglementările.
Sistemul nu permite retrageri masive fără efecte dezastruoase
Mecanismul fondurilor de pensii presupune investiții pe termen lung, iar retragerea imediată a banilor de către sute de mii de persoane ar provoca colapsul întregului sistem.
Adrian Negrescu a explicat că, în cazul unui val masiv de solicitări, fondurile ar fi obligate să vândă titluri de stat sau acțiuni în pierdere, generând o prăbușire financiară.
„Dacă ar veni sute de mii de români să-și retragă a doua zi banii din fondul de pensii, asta duce la prăbușirea sistemului. De ce? Pentru că fondurile de pensii ar trebui să vândă titlul de stat, să vândă acțiunile în minus și asta ar însemna o gaură financiară”, a avertizat el.
În acest context, reglementările actuale sunt considerate o măsură de siguranță, menită să protejeze stabilitatea pe termen lung. Economistul susține că este nevoie de calcule clare și previziuni financiare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului.
„Ce fac ei de fapt în momentul de față? Încearcă să creeze o predictibilitate a sistemului de pensii pe pilonul 2, adică să existe niște calcule financiare și o previziune legată de veniturile și de plățile pe care le au de făcut”, a explicat Negrescu.
Perioada critică începe: în 10 ani ies la pensie peste un milion de români
În anii următori, presiunea asupra fondurilor va crește, odată cu intrarea la pensie a primei generații de contribuabili la Pilonul 2. Negrescu atrage atenția că reglementările vin în ultimul moment, pentru a evita un blocaj.
„În următorii 10, chiar 12 ani vor ieși la pensie aproape un milion de români. Ar însemna să prăbușim sistemul de pensii pe Pilonul 2 dacă toată lumea și-ar scoate banii a doua zi. Este pur și simplu o măsură de avarie”, a subliniat el.
Analistul susține că discută de peste doi ani despre necesitatea acestor reglementări. În opinia sa, măsura nu are legătură cu o posibilă naționalizare, ci cu aducerea sistemului într-o zonă de funcționare predictibilă.
„Eu de 2 ani de zile vorbesc despre faptul că este nevoie de această reglementare. Așa cum se întâmplă în toate țările din lumea asta.
Nu era o prostie să poți să-ți retragi banii din pilonul 2 de pensii a doua zi. Era o gaură financiară din perspectivă economică. Da, oamenii au dreptate că una li s-a spus și alta se întâmplă pe parcurs.
De-abia acum intrăm în normalitate dacă vrem într-adevăr ca pensiile astea să le primim în viitor”, a spus el.
Confuzie și în zona fiscală: taxe mai mari, reguli neclare
Pe lângă problema fondurilor de pensii, Adrian Negrescu a comentat și ultimele propuneri fiscale privind impozitarea depozitelor bancare.
El a criticat lipsa de coerență a autorităților, care riscă să stimuleze fenomene artificiale, precum spargerea depozitelor mari pentru a evita taxe mai mari.
„Ajungem din păcate la calitatea guvernanților noștri și la modul în care fac legile. Din păcate da, au mers pe premiza că în primii ani vor fi doar venituri la bugetul de pensii pe pilonul 2 și apoi ulterior vor începe să facă și plăți. De-abia de acum încep să iasă foarte mulți oameni la pensie și-și pun această problemă.
Deci e o măsură de avarie, nici de cum o măsură care să aibă legătură cu naționalizarea fondurilor de pensii, cu păstrarea banilor în interesul statului român.
Deci dacă ai un depozit de peste 100.000 de euro vei plăti 16% impozit, iar dacă ai sub 100.000 de euro plătești 10%. Păi gândiți-vă că totul nu au să-și transforme depozitele mai mari. Da, o să și le spargă în așa fel încât să aibă depozite de până în 100.000 de euro.
E o prostie ceea ce încearcă să facă autoritățile. Din punctul meu de vedere e un exces de zel, dar pe de altă parte nu avem încă nimic concret. Sunt numai supoziții, numai idei, fără niciun fel de soluții”, a spus economistul.
Totodată, acesta a atras atenția asupra unei posibile majorări a taxelor locale cu până la 70%. Ideea impozitării în funcție de valoarea reală de piață a locuințelor a fost abandonată, dar autoritățile caută alte metode de creștere a veniturilor bugetare.
„Cert este că cel puțin pe zona impozitelor și taxelor locale, adică taxele pe apartament, pe teren, pe clădire, pe mașină, vom asista probabil la o creștere cu cel puțin 70% a valorii impozitelor, pentru că și-au dat seama că ideea de e-proprietate, să plătești impozite în funcție de valoarea de piață a imobilului, este o gogoriță în condițiile în care noi nu știm cât valorează real toate casele, toate apartamentele, toate terenurile din România.
Bine că măcar au renunțat la chestia aia, pentru că aia ducea la o triplare a impozitelor pe apartamentul fiecărui român”, a conchis el.
