Sistemul de pensii va deveni nesustenabil, dacă nu se majorează vârsta de pensionare
Economistul Radu Nechita a explicat cât de solid este sistemul de pensii din România în 2025 și cât de realistă este propunerea premierului Ilie Bolojan.
Bolojan a spus că, dacă nu se va crește vârsta de pensionare, inclusiv pentru cei cu pensii speciale, sistemul public de pensii va deveni nesustenabil în 10-15 ani. El a explicat că este necesar să fie mai mulți oameni activi în piața muncii și că trebuie crescută vârsta de pensionare pentru a menține o proporție mai mare de persoane între 50 și 65 de ani care să lucreze, deoarece nu există suficienți oameni care să îi înlocuiască pe cei care ies la pensie.
„Avem nevoie de mai mulți oameni în piața reală a muncii. Ne place sau nu ne place, trebuie să creștem vârsta de pensionare astfel încât în intervalul 50- 65 de ani populația care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi pentru că nu are cine să o înlocuiască”, a explicat Bolojan.
Guvernul a clarificat ulterior că nu există un proiect de lege pentru creșterea vârstei standard de pensionare și că discuțiile se referă doar la eliminarea excepțiilor de la vârsta standard, în special pentru categoriile cu statut special. Sindicatele și partidele de opoziție au criticat propunerea, spunând că aceasta ar fi nedreaptă pentru cei care au muncit mulți ani și se pregăteau să iasă la pensie după regulile actuale.
Sistemul de pensii este nesustenabil de mult timp și are nevoie de reforme profunde
Nechita a spus că ideea lui Bolojan de a crește vârsta de pensionare este doar o soluție temporară pentru sistemul de pensii, dar că aceste măsuri trebuie luate oricum, pentru că vârsta de pensionare în România este mai mică decât în alte țări. El a explicat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil de mult timp și că nu mai putem spune că va deveni nesustenabil peste 10 ani, pentru că problemele sunt evidente chiar acum. Potrivit lui, sistemul este ca o clădire fisurată care se va prăbuși dacă nu se intervine.
Nechita a arătat că sistemul este greșit de la început, fiind conceput pe principiile secolului XIX, când a fost creat de Bismarck, și se baza pe o piramidă demografică diferită, pe o speranță de viață mai mică și pe faptul că oamenii începeau să lucreze încă de la 16 ani. În prezent, oamenii intră pe piața muncii mai târziu, după facultăți sau masterate, iar sistemul a transformat o problemă personală legată de economisirea pentru bătrânețe într-o problemă colectivă gestionată de stat.
„Ceea ce spune domnul Bolojan, că va crește vârsta de pensionare, este o cârpeală pentru sistemul de pensii, dar aceste măsuri trebuie luate oricum, pentru că vârsta de pensionare la noi este mai mică decât în alte părți. Soluțiile sunt, în primul rând, să recunoaștem cât de gravă este situația. Să terminăm cu povești că peste 10 ani nu o să fie sustenabil. Sistemul nu mai e sustenabil acum.
De fapt, el nu mai e sustenabil de 10 sau de 20 de ani. În momentul în care vezi că sistemul, așa cum merge, merge în zid, nu poți să spui că e sustenabil. Nu poți să spui că e sustenabilă o clădire care e fisurată și pârâie în structura de rezistență, în condițiile în care, în mod evident, se va prăbuși. Știm că se va prăbuși. Sistemul nu este sustenabil prin construcția lui.
Este viciat din start, bazat pe un principiu care părea să aibă o anumită noimă în secolul XIX, când l-a creat Bismarck: pe o anumită structură a piramidei demografice, pe o anumită speranță de viață, pe o anumită vârstă de intrare pe piața muncii. Atunci oamenii începeau să lucreze la 16 ani, nu la 26 de ani, după trei facultăți începute și două masterate neterminate. Deci nu merge, nu are cum, pentru că este un sistem care a transformat o problemă personală (n.r. – „bani albi pentru zile negre”) într-o problemă colectivizată de stat”, a precizat Nechita pentru „Adevărul”.
Majoritatea românilor nu își recuperează contribuțiile din cauza inechităților din sistemul de pensii
Economistul a explicat că în sistemul de pensii unii oameni primesc mult, iar alții foarte puțin, chiar dacă toți contribuie. Majoritatea nu își recuperează nici măcar banii plătiți de-a lungul timpului, pentru că există persoane care nu au contribuit deloc, dar beneficiază totuși de pensie.
El a spus că mecanismul actual ascunde cât contribuie fiecare, ca să poată exista astfel de categorii privilegiate. Potrivit lui, sistemul doar amână o problemă care este inevitabilă și funcționează ca o casă care stă să se prăbușească, în loc să fie înlocuită cu una nouă și sigură.
„Unii își iau cu polonicul de pe fundul ceaunului, cu cărniță și fasole, pe când ceilalți primesc jumătate de polonic de zeamă transparentă. Cei mai mulți oameni nu își recuperează nici măcar contribuțiile plătite de-a lungul timpului. Toată lumea contribuie pe minus. De ce? Pentru că alții care n-au contribuit sunt pe plus.
Este un mecanism care ascunde cine cu cât contribuie, tocmai pentru a putea exista categorii de persoane care beneficiază fără să fi contribuit vreodată. (…) Amânăm inevitabilul. Este o rostogolire a problemei, o amânare a unei scadențe inevitabile și rămânem în continuare în aceeași casă care stă să se prăbușească, în loc să mergem într-o altă casă”, a punctat Nechita.
