Ilie Bolojan nu-și va demisia dacă răspunsul CCR nu este favorabil
Adrian Toni Neacșu a comentat pe Facebook că Ilie Bolojan poate fi uneori temperat, subliniind că, înainte de toate, rămâne un politician. El a atras atenția că Bolojan nu a spus niciodată direct că și-ar da demisia dacă CCR ar bloca modificarea pensiilor magistraților, ci doar că Guvernul și-ar pierde legitimitatea de a adopta reforme similare. Prin urmare, nu se poate interpreta că ar urma o demisie, ci doar că aplicarea unor măsuri precum cele de pe jalonul 215 depinde de acceptarea standardelor promovate de Guvern.
”Atrag atenția că nici un moment Ilie Bolojan nu a afirmat cu subiect și predicat că își va da demisia dacă CCR îi blochează modificarea pensiilor magistraților. Textual a spus doar că acest Guvern și-ar pierde legitimitatea de a face alte reforme similare. Asta nu înseamnă în nici un caz o demisie, ci doar o condiționare a continuării măsurilor pe jalonul 215 (pensii și indemnizații prevăzute în legi speciale) de acceptarea de către CCR a standardelor promovate de Guvern în legea privind pensiile magistraților.
Declarațiile recente ale ministrului justiției Radu Marinescu, ministrul muncii Florin Manole dar și cele mai vechi ale lui Bolojan însuși (creșterea vârstei reale de ieșire la pensie în România) și ale ministrului Apărării (vârsta medie de trecere în rezervă in MAN este de 50 de ani și 8 luni), îmi întăresc până la convingere această constatare”, spune acesta.
Decizia CCR nu are ca miză nici căderea Guvernului
Neacșu a menționat că declarațiile recente ale ministrului Justiției, Radu Marinescu, ale ministrului Muncii, Florin Manole, precum și declarațiile mai vechi ale lui Bolojan privind creșterea vârstei reale de pensionare, întăresc această interpretare.
El a explicat că decizia CCR nu are ca miză nici căderea Guvernului, nici reformarea imediată a pensiilor magistraților, ci stabilirea unor standarde constituționale pentru reforme viitoare în legi speciale.
Practic, decizia CCR va stabili standardul maxim de protecție pentru pensiile similare, ceea ce ar permite extinderea mai ușoară a schimbărilor la alte categorii privilegiate.
”Decizia CCR, indiferent că va fi luată mâine sau, cel mai probabil, va fi amânată nu are ca miză nici căderea Guvernului (asta oricum e o prostie), nici reformarea pensiilor magistraților (impactul bugetar e 0, pensiile în plată rămân la fel de mari iar efectele propriu zise vor apărea din 2035) ci stabilirea unor standarde constituționale pentru alte reforme pe care Ilie Bolojan le urmărește cu privire la reducerea costurilor pe viitor cu pensiile prevăzute în legi speciale.
Practic ceea ce va decide CCR cu privire la pensiile magistraților va fi standardul maxim de protecție pentru pensiile similare, în sensul că dacă schimbările vor trece pentru magistrați va fi infinit mai ușor să fie extinse la alte categorii profesionale care, fie și numai parțial, se bucură de un regim privilegiat de ieșire la pensie, prevăzut în legi speciale iar nu în legea generală a pensiilor publice.
Indiferent când va fi dată decizia CCR (cu precizarea că o amânare ar echivala cu o respingere întrucât aceasta urma să intre în vigoare la 1 octombrie, ceea ce fizic nu ar mai fi posibil), ceea ce cu siguranță este cât se poate de constituțional, CCR confirmând deja asta, este creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani (primul standard)”, adaugă acesta.
CCR va confirma creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani
Neacșu a mai precizat că, indiferent când va fi dată decizia CCR, aceasta va confirma creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și fixarea unor reguli stricte pentru pensia anticipată și pentru funcția publică, ceea ce va duce la creșterea reală a vârstei de pensionare. În concluzie, el a subliniat că există un dublu discurs al politicienilor, iar asocierea funcției lui Bolojan cu decizia CCR se face doar în contextul tensiunilor din coaliție.
Ca exemplu și pentru claritate, Neacșu a citat declarațiile ministrului Justiției Radu Marinescu, care spunea că formula de ajustare pentru pensiile de serviciu se va aplica tuturor acestora, începând cu pensiile magistraților, și declarația premierului Bolojan, care a afirmat că dacă un proiect jalon nu trece, Guvernul își pierde legitimitatea de a propune măsuri similare în alte domenii.
”Celălalt standard este fixarea exactă a acestei vârste, magistraților nefiindu-le recunoscute reducerile vârstei de pensionare din legea publică de pensii (până la 11 ani) și existând o singură formă de pensionare anticipată, la 35 de ani vechime numai în profesie (în specialitate), adică undeva la 60 de ani.
Altul este fixarea pentru funcția publică a unei vechimii minime în muncă de 35 de ani (ea nu e acum prevăzută decât în mod izolat în alte legi speciale), ceea ce de asemenea va duce la creșterea vârstei reale de pensionare (cea de care spune Bolojan că ar trebui să fie următorul obiectiv).
În concluzie, există în mod cert un dublu discurs al politicienilor, iar cei care leagă funcția lui Ilie Bolojan de această decizie o fac doar în contextul certurilor din coaliție, deci doar plătesc polițe”, a continuat Adrian Toni Neacșu pe Facebook.
