Meseria de magistrat implică o responsabilitate și o capacitate de muncă care fac nejustificată o pensionare prea devreme
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a ridicat un semnal de alarmă privind sistemul actual de pensionare a magistraților, criticând ideea că aceștia se pot retrage din activitate la vârste extrem de tinere, precum 47 de ani. Potrivit lui, meseria de magistrat implică o responsabilitate și o capacitate de muncă care fac nejustificată o pensionare atât de devreme, atrăgând atenția asupra impactului acestei practici asupra sistemului judiciar.
Întrebat la Antena 3 CNN despre proiectul de reformă a pensiilor magistraților, care se află în prezent pe masa Curții Constituționale, ministrul a explicat că guvernul și-a asumat responsabilitatea pentru aceste măsuri și că este nevoie de o ajustare a vârstei de pensionare pentru a se potrivi cu realitățile profesiei.
„Nu poți să vii să spui că ei din toate părțile și de la magistrați nu iei niciodată nimic, în condițiile în care magistrații de multe ori nu justifică o pensionare atât de rapidă”, a declarat Miruță, subliniind că vârsta actuală de pensionare nu reflectă capacitatea efectivă de muncă și contribuția profesională a magistraților.
El a argumentat că la 47 sau 48 de ani, un magistrat are încă mulți ani de activitate în care poate aduce contribuții semnificative justiției și societății.
„La 47 de ani și 48 de ani poți face foarte multe lucruri ca magistrat, mai puțin să te pensionezi”, a adăugat ministrul, exprimând convingerea că sistemul trebuie recalibrat pentru a menține performanța și continuitatea în magistratură.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a vorbit despre adoptăriea acestei reforme de către Curtea Constituțională
Pe de altă parte, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a comentat recent asupra perspectivei adoptării acestei reforme de către Curtea Constituțională. Toader, fost judecător la CCR, a explicat că orice lege are două dimensiuni: oportunitatea reglementării și constituționalitatea acesteia.
„Legea pe care o discutăm, ca orice lege, are două părți. O parte de oportunitate a reglementării, care îi aparține exclusiv guvernului care a elaborat proiectul și parlamentului care l-a aprobat, și o altă dimensiune a constituționalității, a conformității cu legea fundamentală. Pe 24, Curtea va examina constituționalitatea, nu oportunitatea, pentru că în caz contrar s-ar substitui decidenților respectiv guvernului sau parlamentului”, a explicat Tudorel Toader luni dimineața, la Digi24.
Fostul ministru a apreciat, de asemenea, că măsura creșterii treptate a vârstei de pensionare este „onestă și corectă și necesară”, argumentând că aceasta va aduce un echilibru între drepturile magistraților și cerințele profesiei. „Eu personal, în acest context, tind să cred că legea va trece de Curtea Constituțională”, a adăugat el, exprimând optimism în privința validării proiectului.
Curtea Constituțională va analiza în ședința din 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care vizează proiectul guvernamental de modificare a condițiilor de pensionare pentru magistrați. Această decizie este așteptată cu interes, întrucât va stabili dacă ajustările propuse respectă legea fundamentală și dacă pot fi implementate fără a afecta echilibrul în sistemul judiciar.
Experții juridici atenționează că vârsta de pensionare a magistraților a fost de mult timp un subiect controversat, întrucât pensiile anticipate sau premature pot afecta atât resursa umană calificată, cât și funcționarea instanțelor. Reformele propuse de guvern urmăresc să armonizeze această vârstă cu experiența și capacitatea profesională reală a magistraților, menținând astfel stabilitatea și eficiența sistemului judiciar.
