Proiectul de lege privind plata pensiilor private, aflat în etapa de analiză guvernamentală, generează controverse și poziționări ferme din partea mai multor lideri politici. Discuția survine la 17 ani de la lansarea Pilonului II de pensii, iar tema principală o constituie modul în care participanții la sistemul de pensii private își vor putea accesa fondurile acumulate.
Dezbaterea este alimentată de opinii divergente cu privire la echilibrul dintre libertatea individuală și sustenabilitatea sistemului pe termen lung.
Reforma pensiilor private ridică semne de întrebare privind modul de plată
Proiectul legislativ care stabilește modalitatea de plată a pensiilor private este considerat incomplet și birocratic de către senatorul PNL Gabriela Horga.
Aceasta atrage atenția asupra faptului că proiectul nu prevede suficiente garanții pentru menținerea lichidității fondurilor și nu oferă claritate asupra opțiunilor de retragere.
Horga, fost vicepreședinte al ASF, subliniază că participanții trebuie să aibă în continuare dreptul de a alege plata în sumă forfetară, fără a fi afectate solvabilitatea și funcționarea fondurilor.
În opinia sa, propunerea legislativă elaborată de ASF, prin sectorul coordonat de Dan Armeanu, nu a fost supusă unei dezbateri publice suficiente și nu oferă justificări clare pentru stabilirea procentului de 25% ca plafon pentru retragerile unice.
Ea consideră că acest proces legislativ trebuie să respecte recomandările OCDE și să rezulte dintr-un dialog deschis, care să includă explicații detaliate privind modul de calcul al sumelor ce pot fi retrase. Proiectul trebuie să se adreseze tuturor celor 8,3 milioane de participanți din sistem, indiferent dacă sunt pensionari actuali sau viitori beneficiari.
„Proiectul a fost înaintat Guvernului spre inițiere (prin Ministerul Muncii) şi pentru aprobare, însă acesta ar fi trebuit să fie supus unei dezbateri publice ample și explicat clar participanților, inclusiv în ceea ce privește modul în care s-a stabilit procentul de 25% pentru plata forfetară (lump sum) și pragul valoric sub care această plată se permite integral.
Adoptarea unei legi care să stabilească în mod clar modalitățile de încasare a pensiei private – obligație prevăzută și de recomandările OCDE – este esențială.
Totuși, aceasta trebuie să rezulte în urma unei dezbateri publice serioase și a unor explicații transparente privind modul de calcul al procentului pentru suma forfetară, astfel încât să fie în favoarea tuturor celor 8,3 milioane de participanți – atât a celor care doresc să încaseze pensia acum, cât și a celor care încă mai cotizează – fără a afecta sustenabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii private”, spune ea.
Pilonul II a fost introdus în România în anul 2008
Gabriela Horga reamintește că Pilonul II a fost introdus în România în anul 2008 și că, deși au trecut aproape două decenii, cadrul legal pentru plata pensiilor private rămâne incomplet. În prezent, doar un număr restrâns de persoane pot primi bani din Pilonul II, în funcție de valoarea acumulată, fie prin plăți lunare, fie prin retrageri unice.
Ea subliniază că menținerea opțiunii pentru plata în sumă forfetară este esențială pentru echilibrul sistemului, alături de obligativitatea ca fondurile de pensii să rămână lichide și solvabile, scriu cei de la Economedia.
În acest context, este vital ca ASF să exercite o supraveghere riguroasă asupra fondurilor de pensii și ca administratorii acestora să adopte strategii prudente, dar diversificate. Horga oferă ca exemplu fondurile de investiții de pe piața de capital, care permit răscumpărări rapide și mențin lichiditatea activelor.
În opinia sa, lipsa unei dezbateri reale asupra proiectului și lipsa unei strategii clare încă din faza inițială a redactării actului normativ conduc la incertitudine și la scăderea încrederii în întregul sistem de pensii private.
Ea critică mecanismul propus pentru plată, pe care îl consideră greoi, menționând că acesta implică înființarea unor noi fonduri autorizate, fără o justificare clară. Din aceste motive, afirmă că proiectul necesită revizuiri majore și consultări extinse.
„Participanții trebuie să păstreze dreptul de a opta pentru plata în sumă forfetară, însă, în același timp, trebuie menținute lichiditatea și solvabilitatea fondurilor de pensii. Acest echilibru este vital pentru sustenabilitatea sistemului, în special în contextul în care, în România, sunt aproximativ 8,3 milioane de participanți la Pilonul II”, declară Horga.
Noua lege privind plata pensiilor marchează o etapă așteptată de 17 ani
Proiectul analizat de Guvern reglementează ceea ce lipsea până acum din arhitectura sistemului de pensii private: modul de plată a contribuțiilor acumulate.
Deși sistemul Pilonului II funcționează din 2008, până în prezent nu a existat o reglementare clară privind faza de plată. Sumele adunate în conturile individuale erau eliberate fie integral, fie în rate lunare pe maximum cinci ani, în funcție de alegerea beneficiarului.
Acum, proiectul propune instituirea unei etape separate pentru plata pensiilor private, cu reguli proprii și entități specializate.
Vor fi înființate fonduri de plată a pensiilor private, ce vor fi administrate de furnizori autorizați sub supravegherea ASF. Această modificare are scopul de a introduce o structură mai clară și controlată pentru distribuirea sumelor către beneficiari.
Seidler: Proiectul se aliniază practicilor din alte state europene
Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, consideră că modificările propuse respectă modelele existente în alte state europene, unde plata pensiilor private se face în tranșe lunare și nu prin retrageri integrale. El afirmă că legislația actuală prezintă o lacună în ceea ce privește plata efectivă a pensiei, situație care trebuia corectată.
Seidler explică faptul că forma actuală a proiectului este rezultatul unei analize comparative cu sistemele din alte țări care au o experiență mai îndelungată în gestionarea Pilonului II. De asemenea, proiectul răspunde unui angajament asumat de România în procesul de aderare la OCDE, fiind discutat inclusiv cu actorii din industria financiară.
„Uitându-ne la practica din celelalte țări, care au un istoric mult mai îndelungat referitor la cum se face de fapt plata efectivă a acestor pensii private, având și un jalon de îndeplinit pentru OCDE, pentru admiterea în OCDE, ne-am uitat la practica altor țări, s-a discutat inclusiv cu industria, pentru că sunt actori mari, care nu acționează doar pe piața din România, ci și din alte țări și aceasta este forma pe care Guvernul o trimite spre adoptare Parlamentului”, explică Seidler.
El precizează că proiectul va fi supus dezbaterii parlamentare și nu este o ordonanță de urgență, ceea ce permite modificări și completări în cadrul legislativ. Totodată, subliniază că forma actuală a proiectului este una care reflectă bunele practici europene în ceea ce privește distribuirea pensiilor private, bazate pe plăți lunare regulate.
Kelemen Hunor: Statul nu poate spune unui om cum să îşi folosească banii
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a exprimat o poziție fermă împotriva oricărei modificări care ar restrânge dreptul cetățenilor de a decide asupra propriilor economii acumulate în fondurile de pensii private. El afirmă că statul nu ar trebui să intervină în modul în care o persoană își folosește banii personali.
Într-o postare publică, Kelemen a declarat că pensia privată este o formă de economisire personală, iar deciziile privind utilizarea acestor sume trebuie să rămână la latitudinea contribuabilului. Guvernul sau alte instituții nu ar trebui să impună reguli care limitează acest drept.
„Statul nu poate spune unui om cum să îşi folosească banii! Pensia privată este economisirea cetăţeanului – de aceea doar el poate decide cum dispune de suma depusă. Nici Guvernul, nici instituţiile statului nu pot stabili reguli în această privinţă”, a afirmat Kelemen Hunor, vineri, într-o postare pe Facebook.
Președintele UDMR atrage atenția că în coaliția de guvernare nu au existat consultări privind proiectul de lege și că partidul său se opune oricărei inițiative care diminuează libertatea contribuabililor. El subliniază că modificările pregătite de Executiv schimbă fundamental modul în care sunt gestionate sumele din Pilonul II, propunând ca doar un sfert din suma totală să fie disponibil la retragere imediată, restul fiind plătit lunar.
„În coaliţie nu au avut loc consultări privind o nouă reglementare, iar UDMR respinge orice propunere care ar limita drepturile cetăţenilor care contribuie la fondurile private de pensii”, a mai adăugat liderul UDMR.
Concluzii privind stadiul legislativ și impactul asupra contribuabililor
Proiectul de lege privind plata pensiilor private reprezintă o schimbare fundamentală în arhitectura sistemului Pilonului II. El vizează trecerea de la un model bazat pe retrageri integrale sau tranșe pe termen scurt la unul centrat pe plăți regulate, lunare, gestionate de fonduri specializate.
În timp ce unii politicieni subliniază alinierea la standardele internaționale, alții trag un semnal de alarmă privind lipsa de consultare publică și riscul restrângerii drepturilor individuale. Legea urmează să fie discutată în Parlament, unde pot apărea amendamente care să reflecte aceste puncte de vedere divergente.
