Premierul a explicat că România are prea puțini cetățeni activi pe piața muncii
Ilie Bolojan a declarat că veniturile la bugetul de stat sunt colectate în mare parte doar de la oamenii care lucrează efectiv. El a subliniat că România se află pe penultimul loc în Europa la implicarea populației active în economie și că doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani muncesc.
Restul, a spus premierul, fie au ieșit la pensie prin diferite excepții, fie nu lucrează sau au plecat din țară. În acest context, el a precizat că este nevoie de un pachet de măsuri pentru a aduce mai mulți oameni în economia reală.
„E nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală. Una dintre probleme e că veniturile colectate la bugetul de stat nu sunt colectate decât de la oamenii care lucrează în România. Cu cât avem mai mulți oameni care lucrează și vor câștiga mai bine, cu atâta, fără să creștem impozite, vom avea o bază de impozitare mai mare și putem asigura servicii de sănătate și educație mai bune.
Suntem pe penultimul loc în Europa la numărul de cetățeni din populația activă implicați în economie. Între 55 și 64 de ani, doar 53% din români lucrează. Ceilalți au ieșit la pensie, prin diferite excepții, sau nu lucrează, unii sunt plecați din țară, dar nu sunt implicați direct în economie. Trebuie să luăm un pachet de măsuri ca să avem mai mulți oameni în economie”, a spus Bolojan.
Bolojan a transmis că nu vârsta standard de pensionare trebuie modificată, ci numeroasele excepții
Premierul a arătat că România are foarte multe categorii profesionale care beneficiază de reguli speciale și se pensionează mult mai devreme decât vârsta standard. El a spus că aceste excepții trebuie reduse și că vârsta de pensionare a acestor categorii trebuie adusă cât mai aproape de vârsta generală.
În opinia sa, aceasta reprezintă o măsură de echitate socială și de stabilitate economică.
„Trebuie să reducem excepțiile legate de vârsta de pensionare anticipată și să creștem vârsta de pensionare pentru aceste categorii, cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută în România, pentru că avem foarte multe excepții. E o măsură de echitate socială și de stabilitate economică”, a spus Bolojan.
Șeful Guvernului a cerut reducerea perioadei de acordare a ajutorului de șomaj și stimularea reîncadrării în muncă
Bolojan a explicat că nu consideră normal ca ajutorul de șomaj să fie acordat timp de un an. El a menționat că, în marile orașe și în zonele metropolitane, există mai multe locuri de muncă decât numărul celor care vor să se angajeze, motiv pentru care nu se justifică menținerea unei perioade atât de lungi.
Premierul a precizat că unul dintre proiectele guvernului va fi reducerea perioadei de șomaj de la 12 luni la șase luni. În plus, el a spus că banii economisiți ar trebui folosiți pentru a sprijini oamenii care se reangajează, prin acoperirea cheltuielilor de navetă sau a altor costuri pe durata unui an.
„Trebuie să reducem durata ajutorului de șomaj. Nu e normal să avem o durată a ajutorului de șomaj de un an de zile. În marile orașe și în zonele metropolitane nu ai ce lucra și în fiecare mare oraș se organizează târguri de angajare, dar numărul de locuri de muncă e mai mare decât cei care intenționează să se angajeze. Nu există nicio justificare să menținem o durată a șomajului de un an de zile. Unul din proiectele pe care îl vom pune în practică va fi reducerea duratei șomajului”, a continuat el.
Bolojan a cerut și intensificarea controalelor împotriva muncii la negru
Premierul a arătat că România nu își mai poate permite să pensioneze oameni la 48 sau 50 de ani în niciun domeniu, considerând că această practică nu este sănătoasă, nu este sustenabilă și nu este dreaptă față de cei care muncesc până la 65 de ani.
El a adăugat că guvernul va spori controalele pentru a combate munca nedeclarată și a subliniat că adevărata problemă nu este creșterea vârstei standard de pensionare, ci eliminarea privilegiilor care au permis pensionări anticipate.
„La asta m-am referit și nu la speculațiile care au fost făcute. Nu la vârsta de pensionare standard m-am referit, dar avem nenumărate excepții. Nu mai putem să pensionăm oamenii la 48, 50 de ani, în niciun domeniu, pentru că nu e sănătos și nu mai este suportabil și nu e drept pentru cei care lucrează până la 65 de ani”, a explicat Bolojan.
