Fondurile europene, soluția indicată de BNR pentru evitarea recesiunii
Mugur Isărescu a declarat că pentru a preveni intrarea în recesiune este esențială accelerarea absorbției fondurilor europene. În opinia sa, aceste resurse sunt vitale pentru echilibrarea economiei și pentru menținerea unei creșteri pozitive în contextul actual.
Prezentarea sa a venit marți, odată cu Raportul trimestrial asupra inflației, într-un moment în care rata anuală a inflației a urcat la 7,84% în luna iulie 2025.
Guvernatorul a precizat că „Evitarea recesiunii poate fi făcută prin atragerea mai multor bani europeni”, subliniind că măsurile fiscale adoptate de Guvern trebuie urmate de o consolidare a politicilor economice.
„Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, a mai spus şeful băncii centrale.
În acest cadru, el a atras atenția asupra unui dezechilibru major: adâncirea deficitului de cont curent, alimentată în principal de balanța comercială deficitară.
Stabilitatea cursului valutar, prioritate pentru banca centrală
Isărescu a explicat că evoluția cursului de schimb a fost controlată prin măsuri ferme din partea BNR.
„Cursul de schimb a fost folosit ca o ancoră privind stabilitatea financiară.
Am avut și acel episod de ieșire de capitaluri din perioada electorală. Am reușit să-l stabilizăm și acum e la un curs de echilibru”, a afirmat el.
Potrivit guvernatorului, menținerea încrederii investitorilor și a populației depinde de stabilitatea monedei naționale. În același timp, România se confruntă cu cea mai mare primă de risc din regiune, ceea ce poate influența percepția piețelor internaționale asupra economiei locale.
Impactul noilor măsuri fiscale asupra inflației
Analiza BNR arată că schimbările fiscale recente au generat o creștere suplimentară a inflației cu aproximativ patru puncte procentuale.
„Impactul măsurilor fiscale asupra inflației pe care l-am calculat săptămâna trecută este de circa 4 puncte procentuale”, a declarat Isărescu.
El a enumerat trei factori principali responsabili pentru această creștere: majorarea TVA, creșterea accizelor și liberalizarea prețurilor la energia electrică.
În opinia sa, aceste efecte vor fi absorbite treptat dacă se evită efectele secundare și dacă politica fiscală își va face datoria.
Presiuni din partea costurilor și schimbări în cererea internă
„Costurile cu forța de muncă au fost unul din factorii de presiune”, a precizat Isărescu.
În plus, scumpirea materiilor prime alimentare, confirmată de datele FAO, a alimentat creșterea prețurilor. În ceea ce privește bunurile nealimentare, BNR a observat condiții mai favorabile, cu o tendință recentă de scădere a prețurilor.
În premieră după mai mulți ani, România a intrat într-un deficit de cerere agregată, fenomen care ar putea contribui la temperarea inflației.
„O premieră după mulţi ani, 4-5, am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit. Din punct de devedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene.
Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”, a spus Mugur Isărescu.
Scăderea cererii interne este determinată în principal de diminuarea consumului populației. În acest context, guvernatorul BNR a subliniat importanța urgentă a accesării și utilizării eficiente a fondurilor europene, considerate esențiale pentru sprijinirea economiei.
Deficitul de cont curent continuă să se mărească, reflectând dezechilibrele comerciale persistente. Pe partea valutară, banca centrală a utilizat cursul de schimb ca element-cheie pentru menținerea stabilității financiare. În perioada electorală, România a traversat un episod de retragere a capitalurilor, dar intervențiile BNR au readus cursul într-o zonă de echilibru.
În prezent, România înregistrează cea mai ridicată primă de risc dintre statele din regiune. Evaluările recente ale băncii centrale indică faptul că noile măsuri fiscale au contribuit la creșterea inflației cu aproximativ patru puncte procentuale.
Perspective privind inflația și dobânzile
Isărescu a estimat că în septembrie 2025 inflația ar putea atinge un vârf de 9,6-9,7%, urmând ca până la finalul anului viitor să revină în ținta BNR.
„Analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani.
În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie.
Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară.
De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta. Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a adăugat el.
Această prognoză este susținută de încrederea că măsurile fiscale actuale vor reduce presiunile asupra prețurilor.
În privința dobânzii-cheie, guvernatorul a transmis:
„Nu cred că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri”.
Totodată, a avertizat că dobânzile nu vor scădea în perioada următoare, iar cele la depozite vor rămâne real negative pentru un timp.
Alte teme economice și sociale abordate
Isărescu a arătat că stabilitatea politică și pacea socială sunt esențiale pentru continuarea reformelor fiscale.
„Măsurile fiscale care s-au luat reprezintă un pas major, iar evaluarea pozitivă a agențiilor de rating arată că ele trebuie continuate, în condiții de pace socială”, a spus el, adăugând că următoarele etape ale programului vor fi la fel de necesare, deși pot genera nemulțumiri.
În privința creșterii economice, BNR estimează un avans de aproximativ 1% în următoarele 12 luni. De asemenea, guvernatorul nu anticipează discuții serioase privind adoptarea euro în următorii patru-cinci ani.
Legat de pensiile din Pilonul II, Isărescu a cerut Autorității de Supraveghere Financiară să comunice mai clar cu publicul:
„ASF trebuie să comunice inclusiv prin materiale scrise. Am văzut foarte multe confuzii. Eu cred că acum discuția publică, de altfel necesară, este periclitată de confuzii. Să ne liniștim, să vedem cum funcționează aceste fonduri”.
