Euro digital și securitatea cibernetică, teme centrale abordate de Mugur Isărescu
La aniversarea a 145 de ani de la înființarea BNR, Mugur Isărescu a adus în discuție necesitatea modernizării modelului economic și industrial.
„Suntem (…) la o perioadă în plină reaşezare strategică, recalibrare, redefinire globală, europeană, naţională. Schimbare şi transformare, acestea sunt sintagmele cel mai des invocate, atât la nivelul decidenţelor politici, a instituţiilor financiare, cercetătorilor, căt şi a actorilor economici. (…) Schimbare după schimbare, schimbarea după schimbare aceasta reprezintă o nouă normalitate”, a declarant guvernatorul BNR.
Guvernatorul a subliniat importanța introducerii euro digital fără a înlocui complet numerarul și a insistat pe consolidarea securității cibernetice.
„Contextul internațional invită la căutarea fundamentelor pentru un nou design economic-industrial și o nouă anvelopă financiară flexibilă și plină de reziliență”, a spus Isărescu.
Potrivit guvernatorului, euro digital reprezintă un vector esențial al transformării financiare, dar nu trebuie să elimine complet băncile de hârtie.
„Am citit ieri despre accelerarea procesului de introducere a unui euro digital, un euro digital care nu înlocuieşte numerarul în euro şi – aşa cum spunea madame Lagarde (preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, n.r.), nu pentru că îmi place să îmi văd semnătura pe bancnotele de euro, ci pentru că bancnotele euro rămân preferatele unei părţi din populaţie”, a precizat Isărescu, arătând că numerarul continuă să fie preferat de o parte semnificativă a populației, mai ales de persoanele mai în vârstă.
El a accentuat că tranziția către un sistem digital necesită nu doar infrastructură, ci și o protecție cibernetică robustă, fără de care vulnerabilitățile pot fi exploatate rapid. Această abordare ar putea afecta direct funcționarea plăților și stabilitatea financiară.
Lecții din experiența Suediei privind trecerea la cashless
Isărescu a menționat Suedia ca exemplu al limitelor tranziției rapide spre o societate fără numerar. În această țară, trecerea completă la plăți digitale a întâmpinat dificultăți neașteptate.
„Primul: pensionarii. Nu vor, nu preferă digitalul, s-au obişunit şi, cât or mai trăi, vor să trăiască cu numerar. Am discutat cu specialiştii şi sunt 1 milion de persoane care vor numerar. Şi a doua mi s-a părut şi mai interesantă. Dacă nu avem sisteme clare de securitate cibernetică, «ne termină ruşii», ne blochează plăţile în trei zile. În trei zile. Sistemele de securitate – observaţi şi cu dronele – nu sunt ceva foarte simplu de făcut. Pentru că şi celălalt, aşa cum e în orice război, progresează, nu stă pe loc”, a explicat guvernatorul.
Guvernatorul a arătat că implementarea soluțiilor digitale presupune investiții semnificative și pregătire tehnologică. Aceste instrumente necesită infrastructuri și proceduri instituționale solide pentru a funcționa corect pe termen lung.
El a menționat că experiența Suediei arată cum tranziția rapidă către plăți digitale poate întâmpina dificultăți neașteptate. Adoptarea treptată, cu atenție la preferințele sociale, rămâne un factor important. În lipsa unor sisteme sigure, orice perturbare externă ar putea afecta rapid funcționarea întregului sistem financiar.
„Am mai povestit de încercarea Suediei de a fi prima ţară «no-cash society», când şi-au celebrat 350 de ani de la înfiinţarea Băncii Centrale a Suediei şi pe urmă au constatat că nu vor putea din două considerente şi ambele s-au dovedit practice”, a mai spus Isărescu.
Isărescu: cel mai important proiect de după proiectul Manhattan
Discursul a abordat și dimensiunea strategică a infrastructurilor de comunicații. Guvernatorul a amintit de un material primit de la generalul Johnes, de la Atlantic Council:
„În urma cu câţiva ani, generalul Johnes de la Atlantic Council mi-a dat un material şi spunea despre acest sistem de comunicaţii: «cel mai important proiect de după proiectul Manhattan, cu bomba atomică»”, a spus el.
Guvernatorul a subliniat importanța comunicațiilor securizate pentru securitatea națională și pentru buna funcționare a economiei. Investițiile în infrastructuri de acest tip sunt privite ca esențiale pentru menținerea stabilității și protecția sistemelor critice.
Isărescu a discutat și despre prioritățile fiscale ale României. Întrebat de OCDE despre planuri pentru creșterea competitivității, guvernatorul a recunoscut:
„Am răspuns sincer: acum dominantă este ajustarea fiscal-bugetară; cu alte cuvinte, nu ne este capul la creșterea competitivității, pentru că avem lucruri mult mai grele de făcut”, a spus acesta.
Totuși, el a subliniat că ajustarea nu exclude necesitatea unei dezbateri privind adaptarea la schimbările globale:
„Ajustarea va dura câțiva ani buni și noi nu putem amâna dezbaterea despre ce se întâmplă în lume și cum ne adaptăm — ajustarea fiscală trebuie făcută în paralel cu această dezbatere”.
Guvernatorul a explicat legătura dintre măsurile imediate și proiectele pe termen mediu, precum modernizarea economică, digitalizarea și securitatea cibernetică. Accentul a fost pus pe necesitatea unei abordări integrate pentru buna funcționare a sistemului financiar.
Mesajul său se adresează factorilor de decizie, mediului de afaceri și publicului larg. Publicul trebuie să fie conștient că adoptarea instrumentelor digitale implică adaptări tehnice și sociale, inclusiv pentru persoanele în vârstă.
Pentru autorități, declarațiile arată importanța investițiilor și a reglementărilor care să susțină funcționarea sistemului financiar. În mediul de afaceri, planificarea implică luarea în considerare a ajustărilor fiscale împreună cu proiectele de digitalizare și creștere a competitivității.
