Programul Anghel Saligny se află în centrul unei dispute majore între autorități, beneficiari și partidele politice. Un raport publicat de Expert Forum, pe baza datelor Ministerului Dezvoltării la finalul lunii iunie, indică probleme grave de transparență și de gestionare a fondurilor. Deși valoarea totală a proiectelor aprobate depășește 53 de miliarde de lei, stadiile de implementare sunt neclare, iar mii de contracte fie nu au început lucrările, fie nu au înregistrat nicio decontare.
Situația actuală a finanțărilor pentru Programul Anghel Saligny
Programul Anghel Saligny a reintrat în atenția publică pe fondul reducerilor bugetare anunțate de Guvern. Premierul Ilie Bolojan a declarat la finalul lunii iulie că fondurile disponibile s-au epuizat și doar o treime dintre proiecte vor continua să primească bani.
Prioritizarea se va face în funcție de stadiul implementării, însă raportul Expert Forum arată că acest proces este dificil din cauza datelor incomplete sau contradictorii.
În document se precizează că valoarea contractată din totalul aprobat este de 45,8 miliarde de lei, iar până la 30 iunie 2025 s-au decontat doar 19,5 miliarde. Din cele 4.945 de proiecte aprobate, 3.120 au înregistrat deconturi, iar 970 nu au primit nicio plată.
„Programul Anghel Saligny a reintrat în atenţia publică în contextul tăierilor bugetare pe care le-a anunţat guvernul condus de Ilie Bolojan. Tăierea finanţării unor proiecte a supărat liderii politici, Saligny rămânând o sursă importantă de finanţare pentru infrastructură.
La finalul lunii iulie, premierul anunţa că banii s-au terminat şi doar o treime din proiecte mai pot primi finanţare, urmând a avea loc o prioritizare în funcţie de stadiul implementării. Principalii oponenţi au fost liderii PSD, care au comunicat faptul că programul Saligny este o ”linie roşie” pentru rămânerea sau ieşirea de la guvernare.
Chiar mini-scandalul din coaliţie zilele astea are ca miză, între altele, continuarea finanţării fără mari întrebări privind rostul şi eficienţa programului”, a transmis, marţi, Expert Forum.
Discrepanțe între raportări și realitate
Organizația subliniază că Guvernul nu are resurse pentru a acoperi toate proiectele din Programul Anghel Saligny, întrucât multe au fost aprobate pe criterii politice, fără bugetul necesar — o practică prezentă de mult timp în administrația publică.
EFOR avertizează că o parte dintre lucrări riscă să nu fie finalizate corespunzător sau chiar să se deterioreze, consecință a deciziilor politice deconectate de realitatea financiară.
Potrivit raportului, stadiul fizic real al investițiilor este dificil de determinat, deoarece datele raportate de beneficiari sunt uneori contradictorii. În numeroase cazuri, progresul declarat nu corespunde cu sumele decontate, posibil pentru că unii solicită plățile doar la finalul lucrărilor.
Pentru o evaluare mai clară, Expert Forum a introdus un indicator suplimentar – stadiul decontărilor – calculat prin raportarea valorii contractate la cea decontată, în condițiile în care stadiul oficial al obiectivelor nu este precis.
„Este evident că o parte dintre aceste proiecte nu vor fi finalizate în condiţii optime sau chiar se vor degrada – costul unor calcule politice care nu au legătură cu realitatea bugetară. De exemplu, există numeroase proiecte unde stadiul declarat de beneficiari nu se potriveşte cu cel al decontărilor. Este foarte posibil ca unii beneficiari să ceară banii doar la final, de unde vine şi această discrepanţă. Practic, există două câmpuri în baza de date care definesc diferite stadii”, a mai transmis organizaţia.
Potrivit Expert Forum, în numeroase cazuri stadiul fizic declarat de beneficiari nu corespunde cu cel al sumelor decontate. Există proiecte în care progresul oficial este de 5-6%, însă întreaga valoare a contractului a fost deja plătită.
Organizația a calculat un indicator suplimentar, raportând valoarea contractată la cea decontată, pentru a obține o imagine mai clară asupra implementării reale.
„Nu e clar cum se pot face calcule precise cu privire la prioritizarea proiectelor atâta timp cât stadiul declarat al proiectelor, atât cel fizic, cât şi cel financiar, nu sunt foarte clare”, arată raportul.
Distribuția absorbției la nivel de județe
Până la 30 iunie, datele MDLPA arată 187 de proiecte finalizate și recepționate, dintre care 128 doar în 2024. Cele mai multe, câte patru, sunt la Vălenii de Munte și Petroșani.
Expert Forum notează diferențe între stadiul raportat și cel al decontărilor, existând cazuri în care progresul declarat este de 5-6%, dar sumele au fost achitate integral.
Au fost efectuate plăți pentru 3.120 de proiecte, iar 970 nu au înregistrat nicio decontare, dintre care 509 aparțin beneficiarilor PSD și 310 celor din PNL.
„Conform datelor disponibile pe site-ul MDLPA, până la 30 iunie 187 de proiecte au fost declarate ca finalizate şi recepţionate. Cele mai multe au fost finalizate în 2024 – 128.
Cele mai multe proiecte finalizate, câte 4, figurează la Vălenii de Munte (PH) şi Petroşani (HD). Stadiul decontărilor este diferit de cel declarat de beneficiari în mai multe cazuri şi sunt înregistrate proiecte unde s-a declarat că s-a implementat 5-6% din proiect, dar s-au decontat toţi banii”, arată Expert Forum.
Analiza arată că rata națională de decontare este de 43% din valoarea totală contractată. Cele mai bune rezultate sunt în județele Argeș (61%), Iași (59%), Galați (56%), Giurgiu, Vâlcea și Botoșani (55%). La polul opus se află Tulcea (29%), Caraș-Severin (27%), Brașov (25%), Covasna (24%) și Municipiul București (11%).
În total, 319 beneficiari au reușit să deconteze 100% din fondurile contractate pentru toate proiectele semnate. Cele mai mari sume s-au direcționat către infrastructura rutieră – 28 de miliarde de lei – în timp ce rețelele de apă și canalizare au primit aproximativ 17 miliarde.
„Cel mai mult s-a decontat pentru proiectele pentru drumuri (49%), pe când pentru cele legate de canalizare s-a decontat 37%. Pentru proiectele de apă şi canalizare s-a decontat o treime din suma alocată”, arată organizaţia.
Proiectele fără decont și explicațiile posibile
Din cele 970 de proiecte fără nicio decontare, 509 aparțin beneficiarilor PSD, iar 310 celor din PNL. Expert Forum notează că lipsa deconturilor poate avea mai multe cauze: lucrările nu au început, nu s-au făcut achiziții, nu au fost depuse cereri de plată sau, în unele cazuri, solicitările sunt transmise doar la finalizarea investiției.
Chiar și în situațiile în care beneficiarii au raportat un stadiu de peste 80% al obiectivelor, există proiecte fără niciun leu decontat.
„Nu avem informaţii privind motivele pentru care nicio decontare nu a fost efectuată, dar pot fi diverse: nu s-au făcut lucrări, nu s-au făcut achiziţii, nu s-au făcut cereri de decont sau în unele cazuri este posibil ca cererile să se facă la finalizarea proiectului.
Putem observa că 325 din aceste proiecte au un proiectant selectat, iar 253 au şi o firmă care execută lucrările – deci nu în toate cazurile e vorba de achiziţii. Este foarte posibil ca unii beneficiari să ceară banii la final”, a mai transmis organizaţia.
În ceea ce privește repartizarea fondurilor și stadiul proiectelor pe criterii politice, PSD și PNL au între 15% și 17% dintre proiectele aprobate fără contracte, fiind în poziția cea mai bună. La UAT-urile conduse de PSD se găsesc, proporțional, cele mai puține proiecte necontractate.
Cele mai mari ponderi de proiecte fără contract se înregistrează la independenți (36,7%) și PUSL (36,4%). USR are 25,6%, AUR 27,7%, iar UDMR 26,8%.
UDMR înregistrează și cea mai mare rată de decontare zero dintre partidele mari – 29,5% – deși a fost parte din coaliții guvernamentale. PSD și PNL au procente mai reduse, dar tot semnificative, între 18% și 20%.
Bucureștiul, printre zonele cu cele mai slabe rezultate
În Capitală au fost aprobate 30 de proiecte, cu o valoare totală de 928 de milioane de lei. Din acestea, au fost contractate 838 milioane, însă doar 10 proiecte au semnat efectiv contractele – un procent de 33%, mult sub media națională. Sectorul 4 este singurul care are toate proiectele contractate, în timp ce sectoarele 1, 2 și 5 nu au niciun contract semnat.
Decontările totale pentru București însumează 91 de milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 11% din valoarea contractată. Cea mai mică rată este la proiectul de la Piața Unirii, administrat de Sectorul 4, unde din 750 de milioane de lei au fost plătiți doar 17 milioane.
Reacțiile politice și presiunile din coaliție
Programul Anghel Saligny a devenit un subiect sensibil în negocierile politice. PSD a transmis că una dintre condițiile participării la ședințele coaliției este continuarea finanțării fără reduceri semnificative.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la RFI că este necesară suplimentarea bugetului cu 4,5 miliarde de lei pentru a acoperi toate proiectele în derulare. El a precizat că anul acesta programul are un buget de 10 miliarde, din care 3,6 miliarde reprezintă datorii din 2024, ceea ce a redus drastic fondurile disponibile pentru noi plăți.
„Acest program anul acesta are o finanțare de zece miliarde de lei. Din păcate, din aceste zece miliarde, 3,6 miliarde sunt datorii de pe anul trecut și de aici vine problema noastră sau problema finanțării programului
Trebuie găsită o soluție financiară. La rectificarea bugetară sau în alt moment, de la alte ministere trebuie relocate resurse financiare, pentru că Ministerul Dezvoltării nu mai are resurse financiare, iar legea obligă într-o asemenea situație ca ministrul să înștiințeze despre acest lucru beneficiarii, ceea ce s-a întâmplat la 18 iulie”, a afirmat ministrul.
Perspective financiare pentru perioada următoare
Cseke Attila a explicat că, fără suplimentarea bugetului, doar 35% dintre proiecte – aproximativ 1.650 de obiective – vor continua să fie finanțate în 2025. Pentru restul de 2.700 de investiții ar fi nevoie de cele 4,5 miliarde de lei suplimentare.
În lipsa acestor fonduri, prioritizarea va lăsa în așteptare mii de lucrări, în timp ce autoritățile locale și partidele vor continua să facă presiuni pentru menținerea finanțărilor promise.
