Bulgaria a luat fața României. Cristian Păun: Vor fi vedeta regiunii în Zona Euro, noi rătăcim pe Drumul Mătăsii spre comunism

Profesorul de economie Cristian Păun a criticat dur lipsa de direcție a României în raport cu Uniunea Europeană. În timp ce Bulgaria a reușit să îndeplinească criteriile pentru aderarea la Zona Euro și se pregătește să introducă moneda unică din 2026, România, spune el, preferă să întrețină relații cordiale cu regimuri autoritare și să invoce „sclavia birocrației europene”.

Cristian Păun: Bulgaria decolează, România ridică osanale regimurilor totalitare și represive

Economistul a spus că intrarea Bulgariei în Zona Euro va transforma țara într-o „vedetă a regiunii”, în timp ce România rămâne blocată în indecizie. Potrivit lui, în loc să accelereze integrarea în Uniunea Europeană și aderarea la euro, România își concentrează atenția pe a nu deranja China și Rusia.

Păun a criticat atitudinea diplomatică ezitantă a autorităților române, pe care o descrie drept o încercare constantă de a păstra locul „la masa comuniștilor și tiranilor lumii”.

„Da, Bulgaria va decola intrând în Zona Euro. Va fi vedeta regiunii. Noi? Noi ne scremem să nu îi supărăm pe chinezi prea mult. Să nu îi deranjăm pe ruși cu tinichelele și mărunțișul cu care „ajutăm” Ucraina să îi reziste. Ne agităm diplomatic să nu cumva să pierdem locul la masa comuniștilor și tiranilor lumii, de frica „gheilor” și „birocraților”. Ridicăm osanale regimurilor totalitare și represive, acuzând pe intervenționiștii de la Bruxelles că ne sufocă cu cerințele lor birocratice și cu controlul lor când cheltuim banii trimiși de europeni să ne dezvoltăm”, spune Păun într-o postare pe Facebook.

Proiectul nostru de țară a devenit, mai nou, Drumul Mătăsii spre comunism

Profesorul a atras atenția că România se contrazice atunci când laudă regimuri autoritare, dar acuză Bruxelles-ul de birocrație excesivă. El a subliniat că fondurile europene, care ajută dezvoltarea țării, vin cu reguli clare de transparență și control, însă acestea sunt prezentate eronat ca „sclavie”.

„Lipsa de libertate a UE este mult mai nasoală ca ceea ce se întâmplă în China, Coreea de Nord, Vietnam, Iran sau Rusia. Ce n-am da să avem „libertatea” chinezilor sau rușilor, nu sclavia europenilor sau americanilor. Prietenia cu chinezii și rușii este valoroasă!”, a explicat Cristian Păun.

În opinia sa, România a abandonat obiectivul clar al integrării europene și al adoptării euro.

„Proiectul nostru de țară a devenit, mai nou, Drumul Mătăsii spre comunism, peste cele Trei Mări, nu integrarea în UE și mai mult, aderând la Zona Euro. Vai de noi!”, mai spune profesorul de economie Cristian Păun.

Bulgaria intră în Zona Euro în 2026, România rămâne în urmă

Țara vecină a aderat la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007, odată cu România, dar a intrat în Mecanismul European al Ratelor de Schimb II (ERM II) în iulie 2020.

În iunie 2024, Banca Centrală Europeană a publicat raportul de convergență, la cererea guvernului bulgar. Documentul confirma că Bulgaria îndeplinește toate criteriile de convergență și respectă cerințele legale. Philip R. Lane, membru al Consiliului Executiv al BCE, a felicitat Bulgaria pentru „dedicația extraordinară de a face ajustările necesare”.

La 8 iulie 2024, Consiliul Uniunii Europene a aprobat oficial aderarea Bulgariei la Zona Euro. S-a stabilit și cursul de conversie pentru leva: 1,95583 leva pentru un euro, același menținut prin ERM II încă din 1999. Astfel, riscul de volatilitate valutară a fost minimizat.

Bulgaria va deveni, la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al Zonei Euro. Până atunci, BCE și Banca Națională a Bulgariei vor monitoriza evoluția leului bulgăresc pentru a garanta stabilitatea. În paralel, Bulgaria a devenit și membră deplină a Spațiului Schengen, consolidându-și integrarea europeană.

România, în schimb, nu are încă o dată țintă pentru adoptarea euro. În loc să accelereze convergența, afirmă Cristian Păun, Bucureștiul se concentrează pe discursuri despre birocrația Bruxelles-ului și pe relații cu regimuri autoritare, ratând oportunitatea de a-și consolida poziția în UE.