Inflaţia în zona euro creşte la 2,1%, peste nivelul BCE. România, din nou pe primul loc la preţuri
Inflaţia din zona euro a revenit pe un trend ascendent în luna august, urcând la 2,1% pe an, peste nivelul-ţintă de 2% urmărit de Banca Centrală Europeană (BCE). Cifrele, publicate marţi într-o estimare preliminară a Eurostat şi transmise de AFP, confirmă o tendinţă de rezistenţă a presiunilor inflaţioniste, chiar dacă economia europeană traversează o perioadă de încetinire.
Potrivit biroului european de statistică, motorul creşterii l-au constituit preţurile la alimente, cu o majorare anuală de 3,2%, urmate de servicii, unde s-a consemnat un avans de 3,1%. În schimb, energia continuă să atenueze presiunile, consemnând o scădere de 1,9% în august, după minus 2,4% în iulie.
Inflaţia de bază – aşa-numita core inflation, care exclude categoriile cele mai volatile, precum energia şi alimentele – s-a menţinut la 2,3%. Acest indicator este urmărit îndeaproape de BCE atunci când stabileşte politica dobânzilor. Faptul că nu a scăzut sugerează că presiunile inflaţioniste sunt încă înrădăcinate, în special în segmentul serviciilor.
BCE, între presiunea pieţelor şi riscul economic
Depăşirea pragului-ţintă de 2% pune presiune pe BCE, aflată într-un moment delicat: pieţele financiare aşteaptă semnale clare privind eventuale reduceri de dobândă, dar revenirea inflaţiei ar putea determina banca centrală să amâne decizia. O temperare prea rapidă a politicii monetare riscă să reactiveze spirala preţurilor, în timp ce menţinerea dobânzilor ridicate pune presiune pe economiile din sudul şi estul Europei, mai vulnerabile la costurile de finanţare.
Datele prezentate marţi de Eurostat sunt preliminare. Versiunea completă, care va include şi rata inflaţiei la nivelul Uniunii Europene, este programată pentru 17 septembrie.
În timp ce zona euro îşi face griji pentru un avans marginal al inflaţiei, România rămâne campioana europeană la scumpiri. În iulie, ţara noastră a înregistrat o rată anuală a inflaţiei de 6,6%, de departe cea mai ridicată din UE.
Perspectivele nu sunt optimiste. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în această vară prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2025 la 8,8%, de la 4,6% anterior. Mai mult, guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că în septembrie se va forma o „cocoaşă” inflaţionistă, cu un vârf de 9,6 – 9,7%. „La final de an, vom rămâne probabil peste 9%”, a precizat Isărescu într-o conferinţă de presă.
Pentru 2026, banca centrală estimează o coborâre a inflaţiei spre 3%, faţă de 3,4% în prognoza anterioară. Totuşi, corecţia este una lentă, iar decalajul faţă de media zonei euro se menţine uriaş.
Context regional şi efecte în economie
Diferenţa dintre România şi restul zonei euro arată vulnerabilitatea structurală a economiei locale: dependenţă ridicată de importuri, instabilitate fiscal-bugetară şi un nivel ridicat al consumului bazat pe credit. În timp ce zona euro discută despre fine-tuning al politicii monetare, România se confruntă cu riscul real ca inflaţia să erodeze veniturile populaţiei şi să descurajeze investiţiile.
Specialiştii atrag atenţia că efectul psihologic al scumpirilor succesive este la fel de important ca dinamica numerică a indicelui de preţuri. Încrederea consumatorilor scade, iar companiile sunt mai prudente în privinţa planurilor de investiţii.
