La CSM, secția de procurori, s-a convocat, în datele de 26 și 27 august 2025, Adunările generale ale procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. La aceleași date, s-au desfășurat adunări generale și în unitățile de parchet din cadrul Ministerului Public.
Hotărârile Adunărilor generale ale procurorilor, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii, au stabilit adoptarea acelorași forme de protest ca și cele implementate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cum protestează Consiliul Superior al Magistraturii
În cadrul acestor adunări generale, convocate de Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 26-27 august 2025, colectivele de procurori au decis, în unanimitate, următoarele forme de protest:
- Suspendarea activității, cu excepția cauzelor urgente, care includ: dosarele în care se impune luarea măsurilor de arest preventiv sau arest la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cazurile cu inculpați asupra cărora au fost dispuse măsuri preventive, dosarele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorii emise de organele de poliție, precum și alte situații operative care nu pot fi amânate;
- Suspendarea activității de relații cu publicul și a primirii în audiență;
- Susținerea formelor de protest care vor fi adoptate de instanțele judecătorești.
Totodată, s-a decis transmiterea către Guvern a unui punct de vedere referitor la poziția Secției de procurori și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție față de proiectul de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților. Protestele magistraților vizează noua formulă de calcul a pensiilor speciale, inclusă în pachetul de măsuri fiscale, care ar urma să reducă substanțial veniturile foștilor magistrați.
Ce pensie va primi un fost magistrat după reformă
Aplicarea noii formule din pachetul 2 de măsuri va determina reducerea pensiilor speciale ale foștilor magistrați. Acestea vor ajunge aproape la jumătate din cuantumul actual, potrivit estimărilor „Adevărul”. Calculul a fost realizat pe baza celor mai recente date oficiale cu privire la veniturile magistraților (anterioare reducerii sporului pentru condiții vătămătoare). Se reflectă astfel nivelul actual al pensiilor aflate în plată și diminuarea viitoare raportată la venitul net, nu la cel brut, ca în prezent.
De exemplu, conform datelor oficiale, publicate pe 31 martie 2025, salariul brut al unui judecător obișnuit de tribunal variază între 19.000 și 23.600 lei. La această sumă se adaugă diverse sporuri, precum cel pentru condiții grele, periculoase sau vătămătoare și se ajunge la suma de 1.500 lei.
Se adaugă și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru menținerea confidențialității ce adună 5.580 lei. Astfel, salariul brut lunar al unui judecător de tribunal ajunge la 30.881 lei, ceea ce corespunde unui net de aproape 18.000 lei lunar.
O propunere de reducere a pensiilor
În prezent, un astfel de judecător se poate pensiona la 48 de ani și poate primi 80% din salariul brut în plată. Astfel, se depășește veniturile celor care lucrează și plătesc contribuții la pensii și sănătate, plus impozitul pe venit. Iar pensia actuală se ridică la 24.700 lei, față de salariul net de aproximativ 18.000 lei, pe care l-ar încasă dacă ar munci în continuare.
Propunerea Guvernului de a reduce pensia la 70% din salariul net, în loc de 80% din venitul brut, a stârnit nemulțumirea judecătorilor. Întrucât pensia ar scădea la aproximativ 12.600 lei, aproape jumătate din cuantumul de 24.700 lei pe care îl pot primi în prezent.
