Bucureștenii vor mai multe locuri de parcare
Participanții la dezbaterea inițiată pe baza datelor Friendly City Index, o inițiativă Bolt care analizează traiul în orașe din perspectiva locuitorilor, au subliniat că, de la o medie recomandată de 8-12.000 de pași pe zi, bucureștenii ajung să parcurgă doar 3-5.000 de pași sau chiar mai puțin. Această situație se desfășoară într-o Capitală sufocată de trafic, în care crește numărul persoanelor obeze și scade bunăstarea mentală.
Studiul arată că 37,20% dintre locuitorii Capitalei folosesc mașina personală ca mijloc principal de navetă, iar 54,59% dintre cei chestionați consideră că Bucureștiului îi lipsesc suficiente locuri de parcare.
În privința parcărilor, 3 principii sunt importante, după cum a reieșit în cadrul dezbaterii:
- Taxarea lor trebuie să se facă în așa fel încât în centru, pe fiecare insulă, la orice oră din zi și din noapte, să rămână unul sau două locuri de parcare goale. E cel mai simplu mod de a stabili prețul corect pentru parcare: taxe prea mici și parcarea e întotdeauna plină; taxe prea mari și veniturile orașului scad.
- Veniturile generate din taxarea locurilor dintr-o anumită zonă trebuie să fie reinvestite în diverse servicii de interes public pentru aceeași comunitate.
- Spațiile de parcare cerute de normative trebuie regândite, în funcție de cererea lor reală și de poziția clădirii în oraș, sunt scumpe și, de foarte multe ori, folosite ineficient. Un exemplu în acest sens este că mulți cumpărători de locuințe din centru nu-și doresc un loc de parcare, din cauza prețului și fiindcă au alte variante pentru deplasare. Aici intră și cazurile locurilor de parcare pentru birouri care sunt ocupate, de regulă, în intervalul 09-18 și care, în restul timpului, rămân goale.
Ce spune legea?
Conform legislației actuale, pentru fiecare apartament nou construit cu o suprafață mai mare de 100 de mp este obligatoriu să fie prevăzute câte două locuri de parcare, deși acestea nu se vând neapărat împreună cu apartamentul. În plus, în cartierele deja existente, deținerea unui autoturism personal, la care se adaugă mașina firmei, exercită presiune asupra spațiului și domeniului public disponibil.
„O soluție e mobilitatea partajată care, pentru mine, este un angajament social. Pe de-o parte aplicațiile de ride-hailing precum Bolt au adus un plus de siguranță, prin butonul «Asistență de Urgență», trasabilitatea traseului, trimiterea datelor cursei către o persoană de încredere, faptul că poți oferi un feedback. Aceste opțiuni adresează ceea ce suplinea mașina personală – garanția independenței și a siguranței de a merge autonom oriunde. Pe de altă parte, există și varianta de a împărți o mașină pentru mai mulți locatari, într-un sistem de car-sharing, pe care îl putem dezvolta ca o asociere de beneficiari. Iar acest potențial social, comunitar, e pasul spre un oraș mai prietenos – pentru mine cel puțin”, a explicat arhitecta Maria Duda, membru fondator în cadrul asociației de educare și design urban „Baza. Deschidem Orașul”.
Pe termen lung, transportul la cerere prin aplicații (ride-hailing) contribuie la degrevarea traficului. Fiecare mașină din astfel de aplicații poate înlocui, potențial, autoturismul personal, deoarece, fiind permanent în mișcare, nu ocupă locuri de parcare și oferă utilizatorului confortul obișnuit. Specialiștii în planificare urbană subliniază că, asociat cu transformarea locurilor tradiționale de parcare de la bordură într-un instrument de planificare și negociere comunitară, întregul segment de stradă poate câștiga în atractivitate și confort.
