Această limitare ar afecta o parte dintre modelele de la mărci precum BMW sau Audi, însă majoritatea motorizărilor de la Dacia, Renault, Ford, Skoda, Hyundai și Volkswagen ar putea fi conduse de începători.
Proiectul de lege pentru limitarea mașinilor conduse de șoferii începători stârnește controverse
Proiectul a fost inițiat după ce statistici oficiale au arătat că tinerii șoferi sunt responsabili pentru aproximativ 17% din totalul accidentelor grave. Drăgoescu a menționat cazuri concrete, precum cel al unui tânăr din Dolj care, la volanul unui BMW, a ucis două persoane, sau tragedia provocată de Vlad Pascu, aflat la volanul unui Mercedes puternic.
„Conducătorii de autovehicule din categoria B care cu o vechime mai mică de doi ani de la obţinerea permisului de conducere nu pot conduce autovehicule al căror raport putere/masă depășește 0,075 kW/kg”, este principala modificare pe care vrea să o aducă Cezar Dragoescu la OUG 195/2002.
Legea ar fi simplu de aplicat, susține deputatul USR, întrucât polițiștii rutieri ar putea verifica raportul putere/masă direct din talonul mașinii, iar vechimea permisului din actele șoferului. Începătorii ar putea totuși să conducă vehicule mai puternice dacă sunt însoțiți de o persoană cu permis de peste 10 ani sau dacă folosesc un autoturism de serviciu. În caz contrar, ar risca amendă și suspendarea permisului. În prezent, proiectul se află în dezbatere în comisiile Senatului.
„În anul 2023, dintr-un total de 4.526 de accidente grave, 781 au fost provocate de șoferi cu vârsta de până la 22 de ani, reprezentând aproximativ 17,26% din total, iar în anul 2024, numărul total al accidentelor grave a fost de 4.234, iar numărul celor produse de șoferii tineri a scăzut foarte puţin, respectiv la 699, adică 16,5% din total.
Numărul ridicat de accidente provocate de persoanele care și-au obținut permisul de conducere de mai puțin de doi ani justifică necesitatea unor reglementări mai stricte pentru această categorie, în special în ceea ce privește accesul la vehicule cu motoare puternice”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Titi Aur subliniază faptul că o astfel de măsură nu ar rezolva problema
Titi Aur, expert în siguranță rutieră și formator de șoferi, consideră însă că o astfel de măsură nu ar rezolva problema. În opinia sa, restricțiile punctuale, adoptate după cazuri mediatizate, nu duc la o reducere reală a accidentelor, ci doar la măsuri „pompieristice”.
Acesta oferă exemple din motorsport, unde tineri de 16-20 de ani pot conduce mașini extrem de puternice, dar o fac în siguranță datorită pregătirii temeinice.
„Înțeleg astfel de proiecte. Ele apar și sunt făcut cu intenție bună. De obicei, când se întâmplă un accident în circumscripția unui parlamentar, respectivul zice: «Cum s-a întâmplat? Șoferul avea mașină puternică și era tânăr! Ok, hai să facem lege, să interzicem mașinile puternice până la 21 de ani! Avea mașină 4×4? Ok, să nu-i mai lăsăm pe tineri să conducă 4X4. Evident, – vă puteți da seama – exagerez un pic aici. Dar asta este contextul în care iau naștere astfel de legi.
Amintiți-vă de Piatra Neamț: a murit un tânăr de 15 ani într-un accident cu trotinetă electrică. Ce-au făcut: au interzis trotinetele electrice închiriate. Și nu e asta soluția: trotineta electrică e de viitor. Nu mai bine învățăm să circulăm cu ea în siguranță? Cu acest proiect de interzicere eu nu sunt de acord. Să vă spun de ce.
Kalle Rovanperä – pilot finlandez – la 20 de ani era campion de raliuri. Cel mai bun din lume la mers cu mașina … aproape normală, să-i zicem. Simone Tempestini – pilot din campionatul nostru de raliuri – merge la curse de pe la 16 ani. Și a fost campion … pe la 21, parcă. Ce rost are să-i limitez eu accesul unui astfel de conducător auto la mașină mai puternică de 80-100-120 CP sau cât scrie în proiectul de lege?
Mai mult: la raliuri – și în România și la Campionatul Mondial – poți conduce de la 16 ani la probele speciale. Iar pe etapă – adică acolo unde intri în circulația publică – conduce copilotul (n.red. care are carnet). Ce vreau să spun este că tinerii pot stăpâni foarte bine mașina, dacă sunt talentați și bine pregătiți. Așa că eu nu cred în această limitare a accesului la mașină puternică. Cred, în schimb, în educație și în evaluare corectă, la examenul de permis”, a explicat Titi Aur pentru Spotmedia.
Adevărata soluție este educația și o evaluare corectă a viitorilor șoferi
Aur insistă că adevărata soluție este educația și o evaluare corectă a viitorilor șoferi. El menționează modele din Elveția, Germania, Suedia și Austria, unde există programe complexe de pregătire, examene medicale riguroase și perioade de probă cu permis provizoriu, completate de cursuri obligatorii de conducere defensivă. Expertul subliniază că în România lipsește o strategie națională pentru siguranță rutieră și că autoritățile evită subiectul educației, preferând interdicțiile.
„Să ia permisul doar cine știe să conducă, indiferent de vârstă și de orice alte considerente. Să treci printr-o examinare medicală corectă, nu ca acum, printr-una superficială. Să ai parte de un program de pregătire adevărat, așa cum e în Elveția, Germania, Suedia sau Danemarca, spre exemplu. Acolo faci școală de șoferi în toate condițiile: ziua, noaptea, în orașe mici, în orașe mari, pe drumuri naționale și autostrăzi.
Și sunt țări – ca Elveția sau Suedia – unde, indiferent ce vârstă ai, la început primești doar un permis provizoriu. Și rămâi într-un regim de urmărire specială, în care orice abatere îți va fi sancționată aspru. Și rămâi destul de ușor fără acel permis provizoriu, dar ești surprins cu abateri.
Pentru că se consideră că așa cum te formezi în primii 2 ani, rămâi, în linii mari, pentru restul vieții. Și abia după acei 2 ani primești permisul. Dar numai după ce urmezi un curs de conducere defensivă obligatoriu. Așa e în Elveția, așa e în Austria. Vorbim, deci, despre programe coerente, care îl pregătesc bine pe viitorul șofer”, a mai spus specialistul.
De asemenea, Aur amintește că există deja o lege care permite facilități fiscale pentru cursurile de conducere defensivă, însă Ministerul Transporturilor nu a emis normele de aplicare. Exemple precum „regula fermoarului”, acceptată în alte state europene, dar respinsă în Parlamentul României, arată – în opinia sa – lipsa de voință politică pentru măsuri reale de prevenție.
„Pe scurt: eu nu sunt de acord cu restricționarea. Sunt de acord cu o educație serioasă. Ce înveți acum, la școala de șoferi? Să pleci de pe loc, să semnalizezi … și dacă mai oprești și roata la Stop, ești bun de șofer. Or, astea n-au nicio legătură cu condusul în siguranță. Există Legea 20/2022, care reglementează costurile de conducere defensivă. Și acordarea unor facilități fiscale celor care fac un astfel de curs. A votat-o Parlamentul, a promulgat-o președintele. Nu vrea Ministerul Transporturilor să-i facă norme. De ce? Nu vor.
Și în Parlament sunt tot felul de răzbunări, de interese și tot felul de mișculații între forțele politice. Să vă dau un exemplu: regula fermoarului (la îngustarea unei benzi, șoferii intră alternativ pe banda liberă, ca dinții unui fermoar – n.red.). E o regulă de bun simț, care s-a transformat în regulă de condus preventiv. Și care în Germania, în Elveția și în Suedia a devenit regulă de circulație. În Elveția, dacă nu respecți regula, iei amendă.
S-a încercat și la noi. În Comisia de Transporturi din Camera Deputaților, 14 deputați au votat pentru. Iar 7 sau 8 au votat împotrivă. Poate oare cineva dintre cei 7 sau 8 deputați să explice de ce au votat împotriva unei legi care nu însemna nicio cheltuială și niciun efort din partea statului, ci doar trimitea un semnal în societate? Avem nevoie de o strategie. Dar nu suntem în stare să o facem”, a conchis Titi Aur.
