Vila de protocol ce ar urma să-i fie atribuită lui Traian Băsescu e „bântuită” de umbrele trecutului
După ce Curtea Constituțională a României i-a dat câștig de cauză lui Traian Băsescu în procesul prin care contesta pierderea privilegiilor prezidențiale, fostul președinte urmează să primească o vilă de protocol în cartierul Dorobanți din București. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, Executivul condus de Ilie Bolojan va adopta săptămâna aceasta o hotărâre prin care Băsescu să fie repus în drepturile sale.
Astfel, fostului președinte i se va pune la dispoziție o casă de protocol, al cărei amplasament a fost dezvăluit de Gândul, locuință în care au trăit, timp îndelungat, familiile unor înalți demnitari comuniști.
În 2022, Traian Băsescu și-a pierdut privilegiile prezidențiale, ca urmare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a constatat că acesta a colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ „Petrov”.
Ca efect al hotărârii ÎCCJ, Administrația Prezidențială i-a retras atunci toate beneficiile acordate foștilor președinți, inclusiv locuința de protocol, protecția SPP și indemnizația lunară.
CCR i-a restabilit drepturile fostului președinte
Băsescu nu a acceptat decizia și a inițiat un proces împotriva statului român. La trei ani de la retragerea privilegiilor, Curtea Constituțională i-a restabilit drepturile, inclusiv accesul la casa de protocol. În consecință, fostul președinte urmează să primească o nouă locuință de protocol, printr-o hotărâre de Guvern deja redactată, dar care încă nu a fost aprobată.
Potrivit Gândul, vila care urmează să fie atribuită fostului președinte se află pe strada Emile Zola (fostă Eugen Lovinescu) nr. 2A, în centrul Bucureștiului, și are o suprafață de 116,71 mp. Parterul clădirii include un living spațios, garderobă, vestibul, oficiu și bucătărie, în timp ce la etaj se regăsesc două băi și un duș, două dormitoare, o bucătărie și mai multe camere cu diverse destinații, inclusiv o boxă-garderobă.
Mediafax a constatat că vila este încărcată de amintiri istorice, fiind locuința timp de câteva decenii a familiilor unor înalți demnitari comuniști. Urmează să fie dezvăluite identitățile acestora.
Pe cine ar putea avea Traian Băsescu drept vecini
Trebuie precizat că, odată cu mutarea în vila din Dorobanți, Traian Băsescu îi va avea ca vecini pe văduva regretatului regizor și actor Sergiu Nicolaescu, a cărei locuință se află chiar „peste drum”, dar și pe Adrian Năstase, vila acestui de pe strada Zambaccian aflându-se în apropiere de imobilul de pe Emile Zola nr. 2A.
În vila respectivă unde se va muta Băsescu a locuit, până acum aproape zece ani, familia lui Paul Niculescu-Mizil, un influent demnitar comunist. Acesta a decedat pe 5 decembrie 2008 la București și a fost căsătorit cu Lidia Niculescu-Mizil, împreună având șase copii, dintre care trei adoptați; cei trei copii biologici fiind Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil.
De asemenea, nepoata lui Paul Niculescu-Mizil, Oana Niculescu-Mizil, a locuit în această vilă de protocol împreună cu soțul său, fostul primar Marian Vanghelie.
Chiria a crescut la 1.800 de euro pe lună în 2008
În 2011, Lidia Niculescu-Mizil, mama Oanei și fiica fostului demnitar comunist, care locuia în vila de pe strada Emile Zola, avea datorii către RA-APPS de aproximativ 22.000 de euro, sumă ce reprezenta chiria pentru ultimul an și penalitățile aferente.
Aceasta a contestat decizia în instanță, solicitând anularea majorării chiriei și obligarea statului român să prelungească contractul de închiriere al locuinței pe o perioadă nedeterminată.
„Contractul încheiat cu Lidia Niculescu-Mizil nu este singurul care nu mai poate fi prelungit, motivul principal în luarea acestei măsuri fiind lipsa spaţiilor cu destinaţie de locuinţe de serviciu sau de protocol, cu care ne confruntăm”, au spus atunci reprezentanții RA-APPS.
Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea Lidiei Niculescu-Mizil, iar cazul a fost preluat de Tribunalul București.
Magistrații au constatat că RA-APPS a respectat legea, deoarece contractul de închiriere cu Lidia Niculescu-Mizil fusese prelungit în 2004 pentru cinci ani, până la 8 aprilie 2009, iar notificarea privind eliberarea imobilului a fost legală.
În 2008, chiria pentru vila de protocol a crescut la 1.800 de euro pe lună, ca urmare a ajustării prețului în funcție de inflație. Până atunci, timp de 24 de ani, Lidia Niculescu-Mizil plătise o chirie simbolică de doar 450 de lei pe lună.
Vila în care au locuit Oana Niculescu-Mizil și Marian Vanghelie – divorțați în noiembrie 2022 – se află la mai puțin de 200 de metri de Piața Dorobanți.
Cine a fost Paul-Niculescu Mizil
Paul Niculescu-Mizil, membru al PCR din 1945, a intrat în elita politică în 1955, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, fiind ales în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, care ulterior a devenit Partidul Comunist Român. În perioada lui Nicolae Ceaușescu, Niculescu-Mizil a ocupat poziții de vârf în cadrul nomenclaturii comuniste.
El a deținut funcțiile de ministru al Educației și Învățământului între 1972 și 1976 și ministru al Finanțelor Publice între 1978 și 1981, fiind totodată viceprim-ministru între 18 martie 1972 și 30 martie 1981. Din 1981 până în decembrie 1989, a condus CENTROCOOP.
După Revoluția din 1989, Paul Niculescu-Mizil a fost arestat în februarie 1990 și condamnat la trei ani de închisoare pentru implicarea directă, prin vot în Comitetul Politic Executiv, în represiunea manifestanților de la București și Timișoara. Ulterior, a fost grațiat de președintele Ion Iliescu.
Vila a aparținut și lui Grigore Preoteasa
Înainte ca vila de pe strada Emile Zola 2A, repartizată acum lui Traian Băsescu, să fie locuită de familia lui Paul Niculescu-Mizil, aceasta a aparținut unui alt înalt demnitar comunist, Grigore Preoteasa. După instalarea comuniștilor la putere în România, Preoteasa a primit casa ca locuință de serviciu.
În anii ’30, în timpul studiilor universitare, Preoteasa s-a implicat inițial în Frontul Studențesc Democratic și a aderat la Partidul Comunist din România în 1933, în contextul grevelor ceferiștilor de la Grivița, fiind condamnat de mai multe ori la închisoare.
Ulterior, a fost arestat împreună cu alți opozanți ai regimului Antonescu și, pe parcursul detențiilor la Jilava, Doftana și Văcărești, a intrat în contact cu membri ai PCR, ajungând să facă parte din conducerea partidului. Gheorghe Gheorghiu-Dej i-a oferit sprijin politic, ceea ce i-a permis lui Preoteasa să acceseze funcții înalte în structurile politice comuniste.
Adrian Năstase a locuit alături de fostul său socru
Fost redactor-șef al ziarului România Liberă între 1944 și 1946 și ulterior director al Agerpres, Grigore Preoteasa a ajuns, în 1955, ministru de Externe și secretar cu propaganda al Comitetului Central al PCdR.
Cariera sa politică a fost însă abrupt întreruptă de moartea sa într-un tragic accident aviatic la Moscova, pe 4 noiembrie 1957. Cu prilejul celebrării a 40 de ani de la Revoluția din Octombrie, o delegație română, formată din Chivu Stoica, Grigore Preoteasa, Nicolae Ceaușescu și Ștefan Voitec, se îndrepta spre Moscova.
Din cauza vremii nefavorabile, avionul s-a prăbușit la aterizarea pe aeroportul Vnukovo și a luat foc. Ceaușescu a supraviețuit miraculos, însă Preoteasa și trei membri ai echipajului și-au pierdut viața. Ministrului de Externe i s-au organizat funeralii naționale.
Fiica lui Preoteasa, Ilinca, a fost prima soție a lui Adrian Năstase, iar cei doi au locuit pentru o perioadă în vila din Dorobanți, înainte ca aceasta să fie preluată de familia lui Paul Niculescu-Mizil.
