Comunele care trebuie să dispară din România. Cum va arăta în viitor harta țării. Grindeanu: Nu e în regulă!

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că își dorește o reformă profundă a administrației publice, care să includă comasarea comunelor și județelor și digitalizarea serviciilor locale. Liderul social-democrat a subliniat că nu este vorba despre concedieri colective, ci despre crearea unei structuri administrative mai eficiente, considerând că toate partidele din coaliție ar avea voința politică pentru acest proces.

Sute de comune din România ar trebui comasate. Explicațiile oferite de Sorin Grindeanu

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat în cadrul unui interviu difuzat de ProTV că una dintre prioritățile sale pentru perioada următoare este reformarea profundă a administrației publice, prin reducerea fragmentării teritoriale și modernizarea instituțiilor locale.

Acesta a explicat că o astfel de reformă ar trebui să presupună comasarea județelor și comunelor, alături de o accelerare a procesului de digitalizare, pentru a crește eficiența actului administrativ.

Grindeanu a subliniat că România are în prezent „câteva sute de comune sub 500 de locuitori”, o situație pe care a considerat-o anormală și ineficientă din punct de vedere administrativ și economic.

„Există, sper să nu greșesc ca număr, în jur de vreo 500 de comune, în continuare în România (…) care sunt sub 500 de locuitori. Nu e în regulă. E clar că aici trebuie să să vedem ce putem face.

E clar că există și alte lucruri care țin de descentralizarea către județe, către primării a anumitor decizii și a unui mod de guvernare, care în acest moment este ținut în în mâna Guvernului.

Lucrurile astea trebuie să se întâmple în același timp – descentralizarea cu această reformă administrativ-teritorială”, a afirmat Sorin Grindeanu.

În opinia sa, menținerea acestor unități administrative extrem de mici reprezintă o risipă de resurse.

Liderul PSD a precizat că o reformă a administrației locale nu ar trebui să se traducă prin concedieri colective, ci printr-o reorganizare rațională a structurii teritoriale a statului.

Acesta a arătat că reformarea administrației înseamnă comasarea comunelor și județelor, dar și digitalizarea extinsă a serviciilor publice, ceea ce ar permite o mai bună gestionare a resurselor și o relație mai eficientă între stat și cetățeni.

„Reforma administrației locale nu înseamnă să dai afară oameni, sub forma unor concedieri colective.

Reforma administrației înseamnă comasări de comune, județe, digitalizarea unităților administrativ-teritoriale. Ăsta e un lucru pe care mi l-aș dori”, a punctat șeful PSD.

De ce nu au început discuțiile concrete în coaliție pe această temă?

Întrebat de ce nu au început deja discuțiile în cadrul coaliției pe această temă, Grindeanu a explicat că „nu poți să le faci pe toate în primele luni de guvernare”, dar a adăugat că își dorește inițierea acestor discuții cât mai curând.

El a spus că există voință politică și din partea celorlalte partide din coaliție pentru o asemenea reformă, pe care a numit-o „absolut necesară”.

Totodată, Grindeanu a afirmat că procesul de comasare trebuie dublat de o descentralizare reală, care să transfere decizii importante de la nivelul Guvernului către autoritățile locale, precum consiliile județene și primăriile.

În privința alegerilor locale, liderul social-democrat a comentat și candidatura lui Daniel Băluță la Primăria Capitalei, susținând intenția acestuia de a implementa rezultatele referendumului convocat de Nicușor Dan privind centralizarea bugetului Capitalei. Grindeanu a explicat că, întrucât referendumul a fost validat, este firesc ca dorința bucureștenilor să fie pusă în aplicare.

„Știu că a fost un referendum care a trecut. Asta își doresc bucureștenii, asta se va întâmpla”, a afirmat Sorin Grindeanu.

O analiză realizată de Glasul Aradului arată că, în ipoteza stabilirii unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru o comună, România ar pierde aproximativ 1.520 de comune, rămânând cu 1.327.

Potrivit calculelor, o asemenea reorganizare ar genera o economie anuală de peste 423 milioane de euro la nivel național (peste 35 milioane de euro lunar), rezultată din reducerea cheltuielilor administrative.