Noua etapă a PNRR. Dragoș Pîslaru: 62 jaloane și 2,62 mld. de euro, aproape gata pentru Cererea de plată 4

România pregătește în ritm accelerat Cererea de plată numărul 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, care include 62 de ținte și jaloane exclusiv pe componenta de grant. Ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că țara noastră intră într-o nouă etapă a implementării PNRR, una în care accentul se mută de la incertitudini la consolidarea unui parcurs de succes. Autoritățile estimează că toate jaloanele vor fi îndeplinite până la finalul lunii.

România accelerează pregătirea Cererii de plată 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat joi că România se află într-un stadiu avansat de pregătire a Cererii de plată numărul 4 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), o tranşă care însumează 2,62 de miliarde de euro şi care include exclusiv componente de grant.

Potrivit ministrului, această cerere conţine 62 de ţinte şi jaloane ce trebuie finalizate până la finalul lunii în curs. Pîslaru a susţinut că odată cu deblocarea negocierilor la nivel european, România intră într-o nouă etapă a implementării PNRR, una în care accentul se mută de pe incertitudini pe consolidarea unui parcurs de succes.

62 de jaloane, 26 de reforme și 23 de investiții în Cererea 4

Dragoş Pîslaru a explicat că pregătirea Cererii de plată numărul 4 marchează un progres major în implementarea planului, subliniind că România nu ar mai trebui să se raporteze la PNRR în termeni de blocaje, ci în perspectiva valorificării eficiente a acestui instrument european.

El a afirmat că, odată cu avansarea negocierilor, autorităţile pot lucra coordonat la cererile de plată 4, 5 şi 6, precizând că primele două vor fi formate exclusiv din componente de grant, ceea ce aduce o flexibilitate suplimentară în implementare.

Ministrul a adăugat că valoarea de 2,62 de miliarde de euro aferentă Cererii de plată 4 reprezintă un semnal pozitiv pentru economie, întrucât poate impulsiona proiectele aflate în derulare.

El a precizat că pachetul include 26 de reforme-cheie şi 23 de investiţii majore, toate esenţiale pentru avansul tehnic necesar în domenii strategice.

„Cred că de azi înainte intrăm într-o altă fază. De azi înainte nu mai punem întrebarea «aoleu, ce se mai întâmplă cu PNRR», ci de azi înaintre ne uităm la modul în care România poate să transforme această experienţă într-un poveste de succes la nivel european.

Odată cu deblocarea negocierilor, România poate să pregătească Cererea de plată 4. Şi negocierea cererilor de plată, vom mai avea încă trei cereri de plată – 4, 5 şi 6, a fost făcută într-un mod iarăşi deştept. Pentru că vom avea cererile 4 şi 5 doar cu componente de grant. (…)

Iar vestea pe care aţi auzit-o că România pregăteşte Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro este o veste nu doar corectă, ci una care să poată să dea un semnal în economie cu privire la deblocarea, demararea, accelerarea procesului de finanţare pe aceste proiecte critice pentru românii.

Cea de-a patra cerere de plată conţine un număr de 62 de ţinte şi jaloane, sunt exclusiv în componenta de grant. Sunt 26 de reforme cheie şi 23 de investiţii care sunt avute în vedere”, a explicat Dragoș Pîslaru la finalul ședinței de Guvern de joi, 13 noiembrie.

Doar trei jaloane necesită intervenţii suplimentare

Potrivit ministrului, România se află într-o etapă înaintată de lucru, întrucât din totalul celor 62 de jaloane, doar trei necesită intervenţii suplimentare.

Acestea vizează atât procese legislative, cât şi elemente care depind de motivarea Curţii Constituţionale asupra Pachetului 2 de măsuri fiscale. Printre componentele în aşteptare se află aspecte legate de taxarea mijloacelor de transport şi taxa pe poluare.

Pîslaru a subliniat că, imediat după publicarea motivării CCR, Ministerul Investiţiilor va putea finaliza procedurile necesare pentru aprobarea ultimelor jaloane restante.

El a estimat că toate cele 62 de ţinte vor fi îndeplinite până la finalul lunii.

„Să ştiţi că suntem într-un stadiu extrem de avansat cu pregătirea acestei cereri de plată. Mai clar, din toate cele 62 de jaloane, mai avem doar trei unde sunt necesare intervenţii adiţionale.

Şi aceste trei intervenţii adiţionale au o parte procese legislative, iar o parte depinde de motivarea Curţii Constituţionale cu privire la Pachetul 2, unde avem nişte lucruri legate de taxarea pe mijloacele de transport, taxa pe poluare şi care, imediat cum avem motivarea de la CCR, putem trece în procesul de aprobare şi rezolvăm.

Asumpţia noastră de lucru este că până la sfârşitul acestei luni vom rezolva toate aceste 62 de ţinte şi jaloane”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Aprobarea PNRR-ului revizuit

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a vorbit și despre aprobarea pe care România a primit-o chiar astăzi din partea Comisiei Europene, pe tema revizuirii PNRR.

Se încheie, astfel, „etapa de stingere de incendii”, a fost replica plastică a ministrului.

„Am avut de reparat, patru luni de zile, lucruri care nu erau în regulă, de la lipsa de asumare a responsabilităţii în faţa Comisiei Europene, de la promisiuni care nu erau onorate, de la lipsă de claritate cu privire la ce avem de investit şi cum avem de investit, supracontractarea de aproape dublu, de circa 20 de miliarde de euro, lucruri care nu sunt sau nu denotă profesionalism.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit, în patru luni de zile, pe de o parte, să finalizeze aceste proceduri complicate care ţin de revizuirea PNRR, să aprobe un plan care în acest moment este fezabil, este eficient, are o reducere de jaloane şi de ţinte în locurile în care pur şi simplu ne complicam inutil, în acelaşi timp păstrând ambiţia reformelor şi investiţiilor pe care ni le doream”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Acesta a subliniat că, în acest an, din iunie până în noiembrie, România a trecut de la 6,2 miliarde de euro plătite la 8,9 miliarde de euro.

„Deci, practic, ca să înţelegeţi, în această perioadă, noi am făcut 30% din toate volumele de plăţi care au fost făcute vreodată pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din 2021 încoace, ca să ne înţelegem despre ce discutăm.

Deci, pe de o parte, am setat un cadru deştept şi bine aşezat şi profesionist, pe de altă parte, am dat drumul la circuitul financiar, în paralel asigurându-ne că, prin măsurile, pachetele pe care le-am luat, ne găsim resursele pentru aceasta”, a mai afirmat ministrul.