Noi reguli la Inspecția Muncii. Inspectorii vor folosi body-cam-uri în controale. Ce trebuie să știe angajatorii

Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, analizat intens în spațiul public din cauza modificărilor fiscale pe care le include, introduce și dreptul personalului din cadrul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă de a folosi în cadrul controalelor înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera.

După asumarea răspunderii de către Guvern și sesizarea Curții Constituționale, proiectul a fost adoptat în ședința comună a celor două Camere la data de 18 noiembrie și a fost transmis pentru promulgare Președintelui României.

Noua legislație stabilește condițiile în care inspectorii pot utiliza astfel de dispozitive

Camerele vor putea fi folosite exclusiv pentru realizarea activităților de control și cercetare a evenimentelor, precum și pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Folosirea imaginilor sau a sunetelor în alte scopuri este interzisă ca regulă. Pentru filmarea activităților la locul de muncă nu va fi necesar consimțământul persoanelor vizate, însă această excepție nu exclude obligația de informare a celor filmați.

Înregistrările vor putea fi păstrate, în mod obișnuit, timp de șase luni de la data obținerii lor, cu posibilitatea extinderii perioadei în cazul utilizării într-o procedură judiciară, când acestea vor urma regimul probelor. De asemenea, o procedură distinctă privind modul de înregistrare, stocare și accesare a datelor urmează să fie stabilită printr-un ordin al Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Utilizarea body-cam-urilor implică prelucrarea de date cu caracter personal

Utilizarea body-cam-urilor implică prelucrarea de date cu caracter personal, deoarece sunt înregistrate imaginea și vocea persoanelor aflate la locul de muncă în timpul controalelor. În consecință, se aplică prevederile Regulamentului general privind protecția datelor (UE) 2016/679.

Inspectorii ITM, care devin operatori de date în acest context, trebuie să respecte legislația privind protecția datelor, ceea ce include obligația de a informa persoanele vizate și de a asigura exercitarea drepturilor acestora, cum ar fi dreptul de acces sau dreptul la ștergerea datelor. Specialiștii subliniază că, întrucât utilizarea body-cam-urilor nu este realizată de angajator în urmărirea unui interes legitim propriu, nu devin aplicabile cerințele suplimentare din GDPR referitoare la măsurile specifice de punere în aplicare asociate supravegherii video realizate de angajator.

Depășirea acestei durate ar putea permite persoanelor vizate să solicite ștergerea datelor

Fără inițierea unei proceduri judiciare, perioada de șase luni de stocare a înregistrărilor este considerată suficientă pentru atingerea scopurilor prelucrării. Depășirea acestei durate ar putea permite persoanelor vizate să solicite ștergerea datelor, având în vedere că prelucrarea nu ar mai fi justificată.

Proiectul a fost contestat la Curtea Constituțională printr-o obiecție de neconstituționalitate, iar criticile au vizat inclusiv prevederile referitoare la utilizarea body-cam-urilor. În urma analizării argumentelor, Curtea a respins obiecția printr-un comunicat emis la 20 octombrie 2025, confirmând că folosirea acestor dispozitive reprezintă o obligație pozitivă a statului de a asigura un serviciu public transparent, corect și echilibrat, cu scopul de a garanta securitatea juridică a cetățeanului. Ulterior, prin Decizia nr. 481 din 20 noiembrie 2025, instanța a stabilit că nu există o încălcare a dispozițiilor constituționale privind viața privată sau munca prin reglementările contestate.

„Utilizarea unor „body worn camera/bodycam” de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului”, a transmis CCR într-un comunicat.

Utilizarea body-cam-urilor de către autorități nu este un concept nou în România

În prezent, polițiștii pot folosi mijloace foto-audio-video din dotare, inclusiv camere portabile, în spații publice, în timpul acțiunilor desfășurate. În acest cadru, nu este necesar consimțământul persoanelor vizate, iar datele sunt păstrate tot pentru o perioadă de șase luni. Practica Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) arată însă că instituțiile publice au fost sancționate în situațiile în care astfel de prelucrări au fost realizate fără o obligație legală expresă și fără respectarea cerințelor impuse de GDPR. Investigațiile efectuate, precum cele la Poliția Locală Constanța, Poliția Locală Cluj sau Poliția Locală Sector 4, au relevat prelucrarea nelegală a datelor audio-video în lipsa unui temei juridic valabil și cu nerespectarea principiilor de legalitate, echitate și transparență.

Proiectul de lege privind utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă a fost adoptat în Parlament și urmează să își producă efectele după promulgare și publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.