Noi reguli în maternități. Drepturi extinse pentru femeile însărcinate propuse în Parlament

Noi reguli în maternități. Drepturi extinse pentru femeile însărcinate propuse în Parlament

SURSA FOTO: pexels.com/Femeie însărcinată

Publicat de Corina Chiriac la 6 mai 2026, 17:07

Noi reguli în maternități. Un nou proiect de lege depus în Parlament propune garantarea dreptului la însoțitor în sala de nașteri și protecția demnității și intimității femeilor însărcinate pe toată durata internării.

Noi reguli în maternități

Noi reguli în maternități. Un proiect legislativ depus recent în Parlament propune modificări semnificative ale cadrului legal privind drepturile pacientelor însărcinate, cu impact direct asupra modului în care sunt organizate maternitățile din România.

Inițiativa vizează completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului și introduce garanții explicite pentru protejarea femeilor pe durata sarcinii, travaliului, nașterii și perioadei de internare.

Proiectul a fost inițiat de senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu și se află în prezent în dezbatere parlamentară, Senatul fiind prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților urmând să ia decizia finală.

„În urma numeroaselor discuţii pe care le-am avut cu femei din România care au trecut prin experienţe traumatizante în timpul naşterii şi la finalul dezbaterii la care au participat medici şi paciente, am ajuns la concluzia fermă că există nevoia unei protecţii sporite a femeilor însărcinate înainte şi în timpul naşterii, pentru a le fi asigurată demnitatea, intimitatea şi viaţa privată pe toată perioada internării”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu, conform sursei citate.

Dreptul la demnitate și intimitate, protejat prin lege

Una dintre modificările centrale ale proiectului este introducerea explicită a dreptului la demnitate, intimitate și viață privată pentru femeile însărcinate.

Acest drept ar urma să fie garantat pe toată durata:

  • sarcinii
  • travaliului
  • nașterii
  • internării în spital până la externare

Scopul este standardizarea condițiilor din maternități și eliminarea diferențelor de practică dintre unitățile sanitare publice și private.

Proiectul prevede, de asemenea, recunoașterea explicită a dreptului femeii de a fi însoțită de o persoană aleasă în timpul nașterii.

Conform textului legislativ, pacienta va putea beneficia de prezența unui însoțitor:

  • pe durata travaliului
  • în timpul nașterii
  • la transferul între secții medicale

Aplicarea acestui drept va trebui realizată cu respectarea normelor de siguranță, igienă și a protocoalelor medicale în vigoare.

„Este timpul să eliminăm din maternităţi toate practicile considerate nedemne pentru femei, în secolul în care trăim. Din păcate, România se numără printre ultimele ţări europene care nu garantează explicit drepturile femeilor pe perioada naşterii. Este trist, dar odată cu adoptarea acestui proiect de lege vom pune viaţa şi demnitatea viitoarelor mame pe primul loc”, a afirmat aceasta.

femeie insarcinata
SURSA FOTO: pexels.com – Femeie însărcinată

Obligații noi pentru spitale

Unitățile sanitare ar urma să aibă obligația legală de a asigura condiții minime pentru protejarea intimității femeilor însărcinate.

Măsurile pot include soluții organizatorice sau tehnice, precum:

  • separarea adecvată a pacientelor
  • reducerea expunerii în spații comune
  • adaptarea infrastructurii existente

„absenţa unui cadru normativ explicit generează, în practică, o situaţie paradoxală: unităţi sanitare cu profil matern pot impune, prin regulamente interne, restricţii absolute privind prezenţa însoţitorului şi pot desfăşura travaliul în saloane comune, fără separare auditivă sau vizuală adecvată, fără ca aceste practici să fie supuse unui test de proporţionalitate faţă de drepturile fundamentale ale pacientei”.

Proiectul subliniază că lipsa resurselor nu poate fi invocată automat pentru limitarea acestor drepturi, cu excepția cazurilor justificate medical sau epidemiologic.

Inițiatoarea proiectului a argumentat că măsurile propuse au rezultat din consultări cu paciente și specialiști din domeniul medical, în cadrul unor dezbateri despre condițiile din maternități și experiențele dificile raportate de unele femei.

În prezent, aplicarea regulilor privind însoțitorii și condițiile de intimitate diferă semnificativ între spitale, în lipsa unei reglementări unitare la nivel național.

„Aceste completări ale Legii drepturilor pacienţilor sunt în măsură să crească încrederea în sistemul medical în rândul femeilor care doresc să devină mame, să contribuie la creşterea natalităţii în România şi să reducă simţitor numărul cazurilor de naşteri care au produs traume semnificative mamelor, uneori cu efecte grave pentru toată viaţa”, a subliniat Ruxandra Cibu Deaconu.

Domeniu de impact Efecte estimate ale inițiativei legislative
Încrederea pacientelor în sistemul medical Creșterea nivelului de siguranță perceput și a încrederii în serviciile oferite de maternități
Experiența nașterii Reducerea cazurilor de experiențe traumatizante asociate travaliului și nașterii
Alinierea la standarde europene Apropierea practicilor medicale din România de cele existente în mai multe state ale Uniunii Europene
Calitatea serviciilor medicale Îmbunătățirea condițiilor din maternități și a modului de gestionare a îngrijirii pacientelor
Cadrul de reglementare Necesitatea unei legislații clare, unitare, care să elimine interpretările diferite ale regulamentelor interne din spitale

Inițiativa legislativă propune o schimbare structurală în modul în care sunt tratate drepturile femeilor însărcinate în România, cu accent pe protecția demnității, accesul la sprijin emoțional și standardizarea condițiilor din maternități.

Dacă va fi adoptată, legea ar putea deveni un reper important în modernizarea serviciilor de obstetrică și în consolidarea drepturilor pacientelor la nivel național.

„Aceste condiţii includ, după caz, asigurarea unor măsuri adecvate de protecţie a intimităţii, prin soluţii organizatorice şi/sau tehnice corespunzătoare. Lipsa resurselor materiale sau modul de organizare a unităţi sanitare nu pot constitui, în sine, un motiv pentru restrângerea acestui drept, în lipsa unor motive obiective, justificate medical sau epidemiologic”, se arată în document.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.