Mulți șoferi români cred că e sigur să conducă după o bere. Ce este efectul Muhammad Ali în trafic și cum trebuie să poarte corect centura femeile însărcinate, dar și bărbații

Românii se declară mai în siguranță ca oricând în trafic, însă studiul „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026” scoate la iveală contradicții importante între percepții și comportamente. Deși majoritatea susțin controale mai stricte și camere de monitorizare, mulți șoferi continuă să folosească telefonul la volan, să depășească viteza legală sau să evite verificările rutiere. Iar unii șoferi consideră, în mod eronat, că o bere băută sau un pahar de vin nu le afectează capacitatea de a conduce.

Studiu privind circulația rutieră din România. Șoferii se simt mai în siguranță în trafic, dar continuă să tolereze comportamentele riscante la volan

Percepția șoferilor români asupra siguranței rutiere a atins cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 20 de ani, potrivit rezultatelor studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026”, realizat în parteneriat de Poliția Română și Ursus Breweries.

Deși tot mai mulți conducători auto declară că se simt în siguranță pe drumurile din țară, cercetarea scoate la iveală și o serie de contradicții: mulți condamnă comportamentele periculoase, însă continuă să le practice sau să le considere acceptabile.

Studiul sociologic, realizat de Cult Research cu sprijinul Ursus Breweries și în colaborare cu Direcția Rutieră și Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, urmărește evoluția comportamentelor și percepțiilor legate de siguranța rutieră.

Cercetarea este desfășurată o dată la patru ani încă din 2008, ceea ce permite o analiză amplă a schimbărilor produse în mentalitatea participanților la trafic de-a lungul timpului.

„Schimbarea comportamentelor este un proces de lungă durată, iar îmbunătățirea percepțiilor privind siguranța rutieră face parte din acest proces.

Ne-am asumat să contribuim la această schimbare alături de partenerii noștri instituționali, atât la nivel de companie, cât și de industrie.

Ne bucurăm că rezultatele acestui studiu confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a transmis Robert Uzună, Vicepreşedinte Corporate Affairs, Ursus Breweries.

Tot mai mulți șoferi spun că se simt în siguranță pe drumurile din România. Procentul a crescut de la 57% la 66% în ultimii patru ani

Una dintre cele mai importante concluzii ale ediției din 2026 este creșterea semnificativă a nivelului de încredere al șoferilor în siguranța traficului rutier. Dacă în 2022 doar 57% dintre conducătorii auto afirmau că se simt în siguranță atunci când circulă pe drumurile publice, în prezent procentul a urcat la 66%.

Acesta reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat de la debutul studiului, în urmă cu aproape două decenii.

Autorii cercetării asociază această evoluție cu măsurile adoptate în ultimii ani pentru creșterea disciplinei în trafic. Un rol important pare să îl joace sistemul e-SIGUR, platforma integrată de monitorizare a traficului rutier care utilizează camere și tehnologii moderne pentru identificarea abaterilor.

Acceptarea publică a unor astfel de măsuri este, de altfel, foarte ridicată. Aproape toți respondenții, respectiv 94%, susțin instalarea camerelor fixe de supraveghere a traficului, iar peste opt din zece consideră că legislația rutieră trebuie aplicată mai ferm.

Pe lângă măsurile de control, cercetarea indică și alte elemente care au contribuit la creșterea sentimentului de siguranță. Printre acestea se numără campaniile de educație rutieră desfășurate de Poliția Română, utilizarea simulatoarelor de impact pentru conștientizarea riscurilor și extinderea dotărilor cu auto-laboratoare de trafic la nivel județean.

În același timp, modernizarea infrastructurii și inaugurarea unor noi segmente de drum sunt percepute de șoferi ca factori care au îmbunătățit condițiile de circulație.

Care sunt problemele invocate de conducătorii auto care nu se simt în siguranță pe șosele

În pofida progreselor observate, rezultatele arată că sentimentul de nesiguranță nu a dispărut. Aproximativ unul din trei șoferi afirmă că nu se simte în siguranță în trafic.

Principalele motive invocate sunt comportamentele periculoase ale celorlalți participanți la trafic, manevrele considerate agresive sau imprevizibile și problemele care încă există la nivelul infrastructurii.

Studiul evidențiază și o discrepanță interesantă între percepțiile declarate și propriile comportamente ale șoferilor. Majoritatea afirmă că respectă regulile de circulație din convingere și din preocupare pentru siguranță, însă în practică persistă numeroase comportamente menite să evite controalele sau sancțiunile.

Această contradicție sugerează că, deși discursul public favorizează respectarea regulilor, anumite încălcări ale acestora continuă să fie tolerate social.

„Derularea acestui studiu periodic ne oferă o imagine clară asupra evoluției comportamentelor în trafic și asupra eficienței măsurilor implementate.

Rezultatele confirmă că intervențiile precum monitorizarea video și controalele mai stricte contribuie la creșterea siguranței rutiere, dar evidențiază și nevoia de a continua eforturile pentru consolidarea disciplinei în trafic”, precizează Radu Gâtan, Comisar Șef de Poliție, Director Adjunct Direcția Rutieră.

El a oferit și câteva date statistice privind aplicația ESAR, cea care permite conducătorilor auto, începând cu octombrie 2024, să transmită oamenilor legii  informații despre comportamentul agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice.

„Ca date statistice pentru anul 2025, în ceea ce privește aplicația ESAR și mă refer aici la clipurile transmite de către participanții la trafic – am avut 1307 sesizări soluționate, din care 1192 cu proces verbal de contravenție și 141 pentru necomunicarea datelor în urma solicitării acestora de către Poliția Rutieră.

Referitor la date statistice pentru aplicația ESAR, în anul 2025 am avut 33.404 detecții valide, din care 116 pentru depășirea vitezei cu peste 50 km/h și 5 abateri pentru depășirea vitezei cu peste 70 km/h.

Tot pentru creșterea gradului de siguranță rutieră pe drumurile publice, a fost pus în aplicare inclusiv proiectul Helipol, un proiect finanțat din fonduri europene, care ne oferă posibilitatea să monitorizăm traficul rutier, precum și abaterile rutiere, din aer, cu sprijinul colegilor de la Inspectoratul General pentru Aviație.

Poliția Rutieră va continua să dezvolte și să aducă legislația în rând cu ceea ce se întâmplă în zilele noastre”, a mai declarat Comisarul Șef Radu Gâtan.

Utilizarea telefonului și neatenția devin principalele amenințări

Comparativ cu edițiile precedente ale studiului, cercetătorii au observat o diminuare a unor comportamente tradițional asociate cu riscul rutier. Depășirea limitelor de viteză și manifestările agresive par să fie mai puțin frecvente decât în trecut, fenomen pus pe seama intensificării controalelor și a utilizării pe scară mai largă a sistemelor video de monitorizare.

Totuși, apar alte vulnerabilități care câștigă teren.

Telefonul mobil a devenit una dintre cele mai importante surse de distragere a atenției în timpul condusului. Potrivit datelor, 31% dintre șoferi recunosc că vorbesc la telefon fără a utiliza un sistem hands-free, iar 12% admit că accesează rețelele sociale în timp ce conduc.

Pe lângă folosirea telefonului, consumul de alimente la volan și alte activități care reduc atenția acordată drumului sunt tot mai des întâlnite.

Viteza continuă, de asemenea, să reprezinte o problemă. Mulți șoferi justifică depășirea limitelor prin grabă sau prin dorința de a circula în ritmul general al traficului. Cercetarea arată că acest comportament apare cel mai frecvent pe drumurile dintre localități, unde 20% dintre respondenți afirmă că depășesc viteza legală frecvent sau foarte frecvent.

Majoritatea șoferilor aleg soluții responsabile în raport cu alcoolul

În ceea ce privește relația dintre consumul de alcool și condus, studiul indică o tendință pozitivă. Cei mai mulți conducători auto declară că adoptă un comportament prudent atunci când urmează să urce la volan.

Nouă din zece șoferi spun că aleg băuturi fără alcool atunci când intenționează să conducă, iar în situațiile în care au consumat alcool, aproximativ 60% afirmă că preferă să utilizeze taxiuri, servicii de ridesharing sau alte alternative de transport.

Cu toate acestea, anumite percepții privind consumul „acceptabil” înainte de condus continuă să existe.

Deși peste jumătate dintre respondenți consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură pentru o persoană care urmează să conducă, 23% apreciază că o bere nu reprezintă un risc, iar 19% consideră acceptabil consumul unui pahar de vin înainte de a urca la volan. În plus, 8% cred că și o cantitate redusă de băuturi spirtoase (40 ml) poate fi consumată fără probleme.

Aceste rezultate indică faptul că mesajele de prevenție și conștientizare trebuie continuate, în condițiile în care există încă percepții eronate privind efectele alcoolului asupra capacității de a conduce.

„O chestiune foarte interesantă derivă și din faptul că nu doar șoferii care consumă alcool și se suie la volan provoacă accidente, ci și pietonii care consumă alcool și numărul loc nu era deloc mic.

Plecând de la acest lucru am lansat în premieră pentru România și pentru Europa Centrală și de Est o campanie care s-a numit „Don’t drink and walk”, iar în limba română i-am spus „Nu transforma mersul pe stradă într-un sport extrem”.

Am avut parte de o campanie video, preluată ca și campanie de responsabilitate socială de toate televiziunile din România”, a reamintit Robert Uzună, Ursus Breweries, la evenimentul de prezentare a studiului, care a avut loc joi, 4 iunie 2026.

Condusul sub influența stupefiantelor, introdus pentru prima oară în studiu. Ce reprezintă efectul Muhammad Ali printre șoferi?

O problemă tot mai mare, întâlnită pe șoselele din România, este cea a șoferilor care conduc sub influența substanțelor stupefiante.

„Noi am adăugat pentru prima dată, la această ediție a studiului, și conducerea sub influența substanțelor stupefiante, care a intrat automat în top, pe locul doi.

După patru ani, s-a considerat necesar, pe baza Legii Anastasia, pe baza cazurilor anterioare pe care le cunoaștem cu toții, că acest fapt există, este printre noi și trebuie în lumină.

Peste 90% din respondenți cred că condusul sub influența substanțelor este un lucru grav sau foarte grav. Observăm, la polul opus, că sunt 2% care nu cred acest lucru”, a spus Alexandru Zodieru, General Manager „Cult Market Research”.

În cadrul studiului, a fost analizat și modul în care șoferii văd propria vinovăție în trafic și vinovăția celorlalți conducători auto.

„Aici apare un efect: în general, celălalt e vinovat și noi nu. Dar nu prea iese la calcul, ar trebui să fie acolo și cei agresați și cei care sunt agresivi. Practic, din aceste grafice rezultă că cineva are foarte multă treabă și e agresor tot timpul, doar cu asta se ocupă, să agreseze oamenii în trafic.

E clar că unii oameni nu recunosc. Noi numim acest efect efectul percepției de a fi peste medie sau efectul Muhammad Ali, fostul boxer, care se considera a fi peste media celorlalți, un lucru greu de dovedit că nu ar fi așa.

Și e un lucru la care toți ne raportăm. De cele mai multe ori, chiar dacă nu știm anumite lucruri, ne place să declarăm că suntem peste medie: nu suntem cei mai buni, nu suntem nici aproape cei mai buni, dar suntem cu siguranță peste medie… deși poate suntem cu mult sub această medie”, a mai precizat Alexandru Zodieru.

Instrumentele digitale de prevenție câștigă teren în rândul conducătorilor auto

Cercetarea relevă și o deschidere tot mai mare a șoferilor față de instrumentele digitale care îi pot ajuta să ia decizii mai responsabile.

Un exemplu este aplicația ZeroLaMie, dezvoltată de Ursus Breweries împreună cu Poliția Rutieră Română și Institutul de Medicină Legală. Aplicația oferă estimări privind timpul necesar pentru ca alcoolemia să revină la valoarea de 0‰ și furnizează informații referitoare la riscurile asociate consumului de alcool.

Potrivit studiului, 22% dintre șoferi au auzit de această aplicație, iar 85% dintre respondenți o consideră utilă sau foarte utilă.

Autorii cercetării apreciază că astfel de soluții pot contribui la adoptarea unor decizii mai prudente și la reducerea situațiilor în care conducătorii auto își supraestimează capacitatea de a conduce după consumul de alcool.

Semnalizarea controalelor rutiere continuă să fie acceptată de mulți șoferi

Un alt fenomen analizat de studiu este cel al avertizării reciproce între participanții la trafic cu privire la prezența echipajelor de poliție.

Practicile de tip „flash-uri” rămân foarte răspândite în România și sunt privite de numeroși șoferi ca o formă de solidaritate între participanții la trafic. Mai exact, 51% dintre conducătorii auto declară că obișnuiesc să avertizeze alți șoferi prin semnale luminoase atunci când observă controale rutiere.

În paralel, 22% afirmă că folosesc aplicații de navigație pentru a identifica și evita zonele în care sunt desfășurate verificări.

Datele mai arată că 69% dintre respondenți au fost la rândul lor avertizați prin flash-uri sau claxoane, iar 37% recunosc că utilizează astfel de metode de comunicare în trafic.

Cu toate acestea, doar aproximativ o treime dintre șoferi consideră că asemenea practici pot genera riscuri. Concluzia cercetătorilor este că mulți participanți la trafic tind să asocieze pericolul mai degrabă cu comportamentul altora, ignorând impactul pe care propriile acțiuni îl pot avea asupra siguranței rutiere.

Femeile însărcinate și centura de siguranță. Și mulți șoferi bărbați o poartă greșit

Un subiect atins în cadrul evenimentului de lansare a studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2026” a fost și cel privind femeile însărcinate și centura de siguranță într-un autovehicul.

În aceste cazuri, femeile, în mod legal, nu sunt obligate să poarte centură, potrivit legislației vigoare în România.

„Într-adevăr, legislația prevede faptul că ele sunt scutite de la a purta centura de siguranță”, a confirmat Comisarul Șef Radu Gâtan.

„Legea exceptează femeile însărcinate de la portul centurii de siguranță, deși treaba asta se întâmplă numai la noi. Dacă vă uitați în legislații din restul Europei, o să vedeți că, peste tot, centura de siguranță este utilizată inclusiv de femeile însărcinate.

Și trebuie să facem o subliniere. Partea inferioară a centurii trebuie trecută pe sub burtică, peste oasele bazinului, nu deasupra. Centura nu trebuie să stea pe abdomen, la niciuna dintre persoane, nu mai vorbesc despre cele însărcinate.

Pur și simplu, trebuie să treacă pe sub cureaua pantalonilor, ca să zic așa, și să fie fixată pe șold. Atunci acționează eficient. Dar aici este o prevedere legislativă unică, numai la noi se permite excepția. Dar pentru siguranță, trebuie purtată corect”, a adăugat și Costin Tătuc, specialist în siguranță rutieră.

Vezi mai jos studiul complet.