Autostrăzile din România care ar putea fi lărgite la trei benzi pe sens. Traficul a ajuns aproape de limita capacității

Mai multe sectoare de autostradă din România au ajuns să suporte un trafic atât de intens încât specialiștii consideră necesară analizarea extinderii de la două la trei benzi pe sens. Potrivit Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), cele mai mari probleme sunt în apropierea Bucureștiului, unde valorile de trafic generează frecvent aglomerație și reduc viteza de deplasare.

Autostrăzile care ar putea fi extinse la trei benzi pe sens

Creșterea constantă a numărului de autovehicule și intensificarea traficului pe principalele coridoare rutiere pun o presiune tot mai mare asupra infrastructurii existente. Specialiștii CESTRIN atrag atenția că pe anumite tronsoane actuala configurație cu două benzi pe sens nu mai răspunde nevoilor reale de circulație.

Directorul executiv al CESTRIN, Ștefan Ioniță, explică faptul că această problemă nu este una nouă, iar necesitatea extinderii unor autostrăzi a fost analizată încă de acum mai bine de un deceniu.

”Încă din anul 2011, pentru anumite sectoare ale autostrăzii A3 au fost formulate recomandări privind realizarea unei configurații cu trei benzi de circulație pe sens, în raport cu evoluția prognozată a traficului și cu rolul acestei autostrăzi în cadrul rețelei naționale”, ne-a spus Ștefan Ioniță, directorul executiv al CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică).

În cazul Autostrăzii Soarelui (A2), analizele recente arată că în perioadele de vârf, în special în sezonul estival, nivelul de trafic este atât de ridicat încât este necesară evaluarea unor măsuri pentru creșterea capacității de circulație.

Potrivit specialiștilor, aceste volume ridicate de trafic determină reducerea vitezei de deplasare, apariția blocajelor și scăderea nivelului de serviciu oferit șoferilor.

Ce criterii trebuie analizate înainte de extinderea unei autostrăzi

Specialiștii subliniază că decizia de extindere a unei autostrăzi nu poate fi luată doar pe baza valorilor actuale de trafic.

Printre elementele care trebuie analizate se numără traficul mediu anual, prognozele privind evoluția circulației, valorile maxime înregistrate în perioadele aglomerate, durata și frecvența ambuteiajelor, ponderea vehiculelor grele, condițiile de siguranță rutieră și eficiența economică a investiției.

În aceste condiții, extinderea la trei benzi pe sens este considerată oportună doar acolo unde studiile tehnice confirmă că infrastructura existentă se apropie sau chiar a atins limita de capacitate.

Totodată, prioritizarea investițiilor trebuie stabilită individual pentru fiecare coridor rutier, în funcție de datele tehnice și de necesitățile rețelei naționale.

CESTRIN atrage atenția asupra importanței studiilor tehnice

Reprezentanții CESTRIN susțin că instituția dispune de expertiza necesară pentru realizarea studiilor de trafic și a analizelor tehnico-economice care stau la baza unor astfel de investiții.

În același timp, directorul executiv al instituției avertizează că nu toate autoritățile implicate în dezvoltarea infrastructurii beneficiază de aceeași capacitate tehnică.

Ștefan Ioniță subliniază:

”Nu toate entitățile cu atribuții în administrarea sau dezvoltarea infrastructurii rutiere dispun însă de structuri tehnice proprii cu un nivel similar de specializare. În absența unei capacități adecvate de analiză și fundamentare, calitatea procesului decizional poate fi afectată, motiv pentru care este esențial ca deciziile privind investițiile majore să fie susținute de studii de trafic, prognoze și analize tehnico-economice realizate de organisme tehnice de specialitate”.

Autostrăzile considerate prioritare pentru extindere

Din perspectiva valorilor actuale și viitoare ale traficului, specialiștii CESTRIN consideră că mai multe sectoare de autostradă trebuie analizate cu prioritate pentru o eventuală lărgire.

Printre acestea se află:

• Autostrada A1, pe sectorul București – Pitești;
• Autostrada A2, între Centura București și Fundulea;
• Autostrada A3, pe sectoarele cu două benzi pe sens dintre București și Dumbrava, iar ulterior până la Ploiești, în corelare cu dezvoltarea Autostrăzii Ploiești – Brașov.

Potrivit specialiștilor, alegerea acestor tronsoane este justificată de volumele foarte mari de trafic și de rolul lor în conectarea Capitalei cu celelalte regiuni ale țării.

De ce Bucureștiul pune cea mai mare presiune pe rețeaua de autostrăzi

Analiza CESTRIN evidențiază faptul că Bucureștiul reprezintă principalul generator și atractor de trafic din România.

Capitala are un parc auto de aproximativ 1,34 milioane de autovehicule, de aproape patru ori mai mare decât al județelor aflate imediat în clasamentul național.

La această situație contribuie populația numeroasă, activitatea economică, numărul ridicat de salariați și deplasările zilnice generate de zona metropolitană.

Toți acești factori exercită o presiune semnificativă asupra principalelor autostrăzi de acces în București – A1, A2 și A3 – motiv pentru care specialiștii consideră că aceste sectoare trebuie analizate cu prioritate pentru creșterea capacității de circulație.

Cât ar putea costa extinderea autostrăzilor

În privința costurilor, CESTRIN precizează că nu poate fi stabilită o valoare standard pe kilometru în lipsa unor soluții tehnice clare și a cerințelor exacte formulate de beneficiar.

Costurile diferă în funcție de complexitatea proiectului, soluțiile tehnice adoptate și exigențele suplimentare impuse prin documentația de atribuire.

Specialiștii atrag atenția că, în unele cazuri, introducerea unor cerințe care depășesc nivelul minim prevăzut de normele tehnice poate majora semnificativ valoarea investiției.

Potrivit reprezentanților CESTRIN, în anumite situații estimările pot ajunge chiar la aproximativ 40 de milioane de euro pe kilometru, inclusiv pentru proiecte amplasate în zone de câmpie, motiv pentru care astfel de valori trebuie susținute prin analize tehnice și economice solide.

Directorul executiv al instituției avertizează că orice cerință suplimentară introdusă de beneficiar se reflectă direct în costul final al proiectului și trebuie justificată prin studii de specialitate.

”Aceasta justificare este posibilă mai ales prin implicarea unor specialiști cu experiență și prin existența unor organisme tehnice de specialitate în cadrul instituțiilor responsabile de promovarea și implementarea investițiilor”, subliniază Ștefan Ioniță, directorul executiv CESTRIN.