Noi detalii din dosarul azilelor din Bihor. Procurorii DIICOT susțin că au găsit sute de carduri bancare și sociale la percheziții

Noi informații au ieșit la iveală în dosarul privind azilele din județul Bihor, în care soții Florica și Viorel Pașca, alături de cei trei fii ai lor, au fost reținuți de procurorii DIICOT sub acuzațiile de trafic de persoane, constituire a unui grup infracțional organizat și exploatarea persoanelor vulnerabile.

Ancheta DIICOT privind azilele din Bihor scoate la iveală noi acuzații grave

Joi, membrii familiei au încercat să îi convingă pe judecătorii Tribunalului București că sunt nevinovați, în timp ce procurorii au solicitat arestarea preventivă atât a acestora, cât și a unei femei angajate să coordoneze azilele administrate de familia Pașca.

În fața judecătorului de drepturi și libertăți, anchetatorii au prezentat un amplu referat care ar include și interceptări telefonice din care, potrivit procurorilor, ar rezulta că Asociația Familia Pașca ar fi funcționat ca un paravan pentru obținerea unor sume importante de bani, conform informațiilor publicate de Știrile ProTV.

Potrivit DIICOT, persoanele în cazul cărora nu exista posibilitatea obținerii unor venituri ar fi fost refuzate la internare sau, după o perioadă scurtă de timp, ar fi fost trimise înapoi către instituțiile din care proveneau. Procurorii susțin că Viorel Pașca ar fi selectat beneficiarii în funcție de posibilitatea exploatării financiare a acestora.

Anchetatorii mai afirmă că, în anumite situații, pacienții ar fi refuzat inițial să ofere îngrijitorilor codurile cardurilor bancare pe care le primeau pensiile, însă ulterior ar fi cedat după ce li s-ar fi comunicat că pensiile vor fi încasate de Viorel Pașca pe perioada șederii în centre.

 „În măsura în care persoanele nu se potriveau acestui profil favorabil exploatării (nu exista posibilitatea obținerii de venituri pe seama acestora), Pașca Viorel-Teodor refuza să le primească sau, la scurt timp după primirea lor și după ce constata că nu poate obține sume de bani pe seama acestora, le returna instituțiilor de unde proveneau”, a transmis procurorii.

Procurorii au descoperit într-un seif 217 carduri bancare, 19 carduri sociale, precum și sume de bani

În urma perchezițiilor, procurorii au descoperit într-un seif 217 carduri bancare, 19 carduri sociale, precum și sume de bani în lei și valută.

Conform datelor prezentate de DIICOT, în cele 17 ani de activitate, în clădirile administrate de Viorel Pașca ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane. Procurorii susțin că, din anul 2006 și până în prezent, aproximativ 1.020 de persoane au decedat, toate aceste decese fiind înregistrate în localitatea Dumbrava, județul Bihor. Potrivit anchetatorilor, această situație ar fi dus la o rată a mortalității de trei ori mai mare decât media națională.

Pentru documentarea dosarului, procurorii DIICOT au apelat și la o investigatoare sub acoperire, în încercarea de a obține probe privind presupusele infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile.

Potrivit informațiilor prezentate în anchetă, investigatoarea ar fi relatat că fostul primar al comunei a formulat o plângere către comisia parlamentară pentru abuzuri, în care ar fi semnalat că persoane decedate, introduse în saci de plastic, ar fi fost abandonate în spațiul public.

Aceeași sursă a susținut că majoritatea persoanelor decedate nu ar fi beneficiat de înmormântări decente. Potrivit referatului DIICOT, deși erau invocate cheltuieli aferente înmormântărilor, sicriele ar fi fost cumpărate și utilizate doar în cazul persoanelor care decedau în spitale, pentru a păstra aparența unor ceremonii funerare corespunzătoare. În celelalte cazuri, anchetatorii susțin că ar fi fost folosite structuri din lemn construite în incinta centrelor.

Viorel Pașca a respins aceste acuzații, calificându-le drept neadevărate și absurde.

Procurorii mai susțin că persoana angajată în funcția de asistentă medicală nu avea pregătire de specialitate

Procurorii mai susțin că persoana angajată în funcția de asistentă medicală nu avea pregătire de specialitate. De asemenea, din interceptările aflate la dosar ar reieși că îngrijitoarele nu cunoșteau tratamentele care trebuiau administrate pacienților și că, în anumite cazuri, bolnavii nu ar fi primit nici măcar medicamentele prescrise de medici.

În referatul procurorilor este prezentat și cazul unui pacient aflat în stadiu avansat de boală, care, potrivit interceptărilor, nu ar fi primit tratamentul cu morfină prescris, deși suferea de dureri severe cauzate de metastaze.

Din documentele aflate la dosar ar mai rezulta că sute de persoane au fost direcționate către centrele administrate de Viorel Pașca de către instituții ale statului, inclusiv primării, direcții generale de asistență socială și spitale.

La rândul său, Viorel Pașca a afirmat că a solicitat în repetate rânduri autorităților și miniștrilor să verifice activitatea centrelor, susținând că acestea puteau interveni dacă apreciau că există nereguli.

În ceea ce privește reacția autorităților, Ministerul Muncii a anunțat că a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea abia în iulie 2025, în urma mai multor controale efectuate la DGASPC Mehedinți și Bihor.

Tot Ministerul Muncii a informat că persoanele aflate în centrele din Dumbrava au fost preluate de 20 de direcții de asistență socială din țară. O situație neprevăzută a fost înregistrată la Râmnicu Vâlcea, unde au fost transferate, în cursul nopții și în primele ore ale dimineții, 58 de persoane cu nevoi speciale și afecțiuni medicale grave, deși autoritățile locale fuseseră anunțate inițial că vor primi 29 de persoane.

Potrivit informațiilor furnizate de autorități, multe dintre persoanele transferate vorbeau exclusiv limba maghiară și nu aveau documente de identitate asupra lor. Repartizarea acestora către centre din județele Vrancea, Giurgiu, Alba, Timiș și Brașov a durat mai multe ore.

În același timp, aproximativ 300 de persoane s-au adunat în Piața Unirii din Oradea pentru a-și manifesta susținerea față de Viorel Pașca. Participanții au rostit rugăciuni și au afișat mesaje de solidaritate prin care și-au exprimat sprijinul pentru familia Pașca și pentru activitatea desfășurată de aceasta.