Nicușor Dan ignoră decizia CCR și cere Parlamentului modificarea legii pentru combaterea extremismului
Președintele României, Nicușor Dan, a retrimis în Parlament legea pentru combaterea extremismului, chiar dacă aceasta primise deja undă verde de la Curtea Constituțională. Șeful statului susține că formulările actuale sunt insuficient de clare și pot genera abuzuri sau restrângeri nejustificate ale libertății de exprimare.
În contrapunct, CCR afirmă că legea este precisă și nu permite interpretări eronate, subliniind că protejarea societății de ideologiile radicale prevalează în fața invocării libertății de exprimare.
Nicușor Dan a transmis Legislativului o cerere de reexaminare vizând modificarea OUG 31/2002 privind combaterea extremismului și a explicat că statul are obligația de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare, însă această acțiune trebuie fundamentată pe legi clare, previzibile și echilibrate.
Președintele a avertizat că, în lipsa acestor garanții, măsurile pot produce efectul invers celui intenționat, amplificând tensiunile într-o societate deja polarizată și accentuând neîncrederea în instituții.
Șeful statului a atras atenția că unele definiții ale infracțiunilor din noul text legislativ sunt ambigue. El a transmis că anumite articole lasă loc unor interpretări care ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul.
Președintele a oferit exemplul articolului care prevede pedepse cu închisoarea între unu și cinci ani pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără a se face o distincție clară între propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.
În opinia lui Nicușor Dan, România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru legislativ, ambele fiind esențiale pentru protejarea democrației.
„Am transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului.
Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.
În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.
România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook, joi, 4 decembrie.
CCR contrazice criticile președintelui și susține că legea este foarte clară
De cealaltă parte, Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată sesizarea președintelui privind legea referitoare la combaterea antisemitismului, xenofobiei și interzicerea organizațiilor și faptelor cu caracter fascist, legionar sau rasist.
Judecătorii constituționali au decis în unanimitate că legea este conformă cu prevederile fundamentale. Aceasta a fost prima sesizare formulată de Nicușor Dan către CCR de la preluarea mandatului prezidențial.
CCR a argumentat că textul legislativ criticat este clar, precis și predictibil, fiind raportat la obiectul și scopul său legitim: protejarea prin mijloace penale a valorilor sociale fundamentale într-o societate democratică. Instanța a subliniat că nu poate fi acceptată invocarea libertății de exprimare pentru protejarea unor ideologii care, în trecut, au fundamentat mecanisme politice și instituționale de exterminare și au eliminat demnitatea umană.
Curtea a explicat că ideologiile nazistă, fascistă și legionară reprezintă concepte istorice și politice ce nu pot fi relativizate juridic, deoarece reflectă realități care au stat la baza unor regimuri criminale.
Judecătorii au arătat că aceste regimuri au încălcat flagrant principiile statului de drept și drepturile omului, motiv pentru care incriminările specifice sunt justificate.
CCR a mai precizat că legea criticată urmărește protejarea democrației împotriva unor fapte care reprezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice, inclusiv prin garanțiile oferite de dreptul la un proces echitabil.
