Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsPreședintele Nicușor Dan încurajează educația financiară în școlile din România
Președintele a transmis un mesaj de stabilitate prin participarea, luni, 20 aprilie 2026, la Forumul Educației Financiare organizat de Academia de Studii Economice din București (ASE). La deschiderea evenimentului cu tema „Educația financiară: interfața coeziunii între furnizorii și utilizatorii de produse financiare”, Nicușor Dan a subliniat importanța educației financiare ca abilitate esențială în societatea contemporană.
El a arătat că educația financiară nu este un subiect tehnic rezervat economiștilor, ci o competență fundamentală pentru orice adult. Potrivit acestuia, un tânăr care termină școala ar trebui să știe cum să acceseze un credit, cum să compare ofertele financiare și cum să investească, întrucât lipsa acestor cunoștințe îl lasă fără instrumente esențiale de decizie.
Președintele a susținut că există o corelație demonstrată între nivelul de educație financiară al unei societăți și gradul de prosperitate al acesteia. El a explicat că o populație mai bine informată financiar influențează în mod direct politicile publice, deoarece decidenții politici își adaptează acțiunile în funcție de percepțiile alegătorilor. În opinia sa, lipsa de educație financiară a contribuit în unele cazuri la decizii economice nepotrivite în România.
Totodată, Nicușor Dan a afirmat că o societate cu un nivel ridicat de educație financiară favorizează dezvoltarea antreprenoriatului, iar absența acestuia afectează negativ dinamica economică. El a mai susținut că un astfel de context ar stimula și direcționarea capitalului privat către economie, domeniu în care România are încă deficiențe.
Președintele a atras atenția că societatea actuală se confruntă cu un „război informațional”, manifestat inclusiv prin campanii de dezinformare online. A oferit ca exemplu reclame false în care imaginea guvernatorului BNR este utilizată pentru a promite câștiguri nerealiste, precizând că o persoană educată financiar ar putea recunoaște imediat imposibilitatea unor profituri de 300%.
El a avertizat că dezinformarea nu vizează doar aspecte economice, ci și încrederea în democrație, existând riscul orientării unor segmente ale populației către modele autoritare. În acest context, a considerat necesară implicarea persoanelor cu credibilitate profesională în spațiul online, inclusiv pe platforme precum TikTok, pentru a demonta informațiile false și a combate impostura, în lipsa cărora anumite grupuri sociale ar putea fi influențate într-o direcție nesănătoasă.
În final, președintele a transmis că educația financiară reprezintă atât o protecție împotriva manipulării, cât și un fundament al funcționării democratice.
„Subiectul educaţiei financiare e foarte important. În primul rând, la nivel individual. E important ca un tânăr care iese din şcoală, un om adult, să cunoască ecosistemul financiar care îl înconjoară. Cum să ia un credit, cum să compare, cum se poate investi, astea sunt chestiuni elementare fără de care, în secolul XXI, eşti lipsit de nişte abilităţi absolut esenţiale.
Să ne uităm puţin şi la zona socială, pentru că există o corelaţie între prosperitatea unei ţări şi nivelul de educaţie financiară. Şi corelaţia asta e demonstrată în studii. Şi de ce se întâmplă asta? Pentru că, pe de o parte, când ai nişte oameni care au o educaţie financiară, ei vor influenţa politicile publice. Politicienii se uită la ce gândesc oamenii cărora le cer votul şi în funcţie de asta merg într-o parte sau alta cu politicile publice. Din păcate, am văzut exemple în care o lipsă de cunoaştere financiară a societăţii a dus politicianul în decizii nesănătoase pentru economia românească, deci pentru prosperitatea colectivă.
În al doilea rând, o societate cu o educaţie financiară sănătoasă va avea mai mult antreprenoriat. Fără antreprenoriat economia scârţâie şi o societate cu o economie financiară, cu o educaţie financiară sănătoasă va avea (…) un apetit pentru a duce capitalul către zona privată a economiei unde este nevoie de acel capital.
Noi trăim un război informaţional. E o certitudine, îl vedem la toate nivelurile, inclusiv la reclame pe internet în care domnul guvernator, false reclame, ca să fie foarte clar, în care domnul guvernator vă invită să investiţi ca să aveţi profit de 300%. Cine are o educaţie financiară va şti că nu există profit de 300%. Şi ăsta este doar un aspect al războiului informaţional şi al dezinformării.
Am fost foarte bucuros şi onorat când am fost invitat să vin la această reuniune, pentru că este nevoie, inclusiv în zone în care un profesionist de principiu spune că nu are ce să caute, cum ar fi TikTok-ul, e nevoie ca oameni cu credibilitatea lor profesională să intre şi să demaşte impostura din aceste zone. Pentru că altfel o parte întreagă a societăţii noastre se duce într-o direcţie total, total nesănătoasă.
Bugetul este foarte important. E primul instrument pentru finanțele noastre personale. Pentru că este ca o hartă. Ne arată cum stăm, ne arată care ne sunt resursele, ce fel de venituri avem, de unde vin, cât de dese sunt, ca și mărime. Și, de cealaltă parte, ce facem cu veniturile respective. Că avem și noi nevoi, avem dorințe, ca să ajungem, poate avem niște dorințe și nevoi care se întind pe termen mai lung și atunci pentru acelea trebuie să economisim. Și cumva le pune pe o foaie de hârtie în balanță. Acum foarte mulți spun că e complicat să fac contabilitate.
Nu ține de contabilitate, ci poți să folosești un creion și o hârtie. Acum sunt și aplicații normal pe mobil pe care te poți folosi și care îți le duc automat și aplicații bancare pe care ți le pune în categorie cheltuielile. Dar e suficient creion și hârtie în care îți pui într-o parte toate veniturile care ți intră în casă. Că este vorba de pensia bunicii, că este vorba de alocația ta școlară sau bursă, că este venitul dintr-o chirie, poate ai închiriat ceva mai departe către o persoană și încasezi un venit în plus, din salarii și așa mai departe, comisioane care poate nu sunt în fiecare lună, dar le pui pe toate acelea.
Veniturile sunt nelimitate, depind doar de tine cum le diversifici și le crești. Este important să nu te bazezi pe un singur venit, pentru că riscul de a rămâne vulnerabil crește considerabil”, a punctat Isărescu.
România nu va avea o problemă de aprovizionare cu carburanţi, în contextul conflictului din Golf
Dan a declarat că ministrul Energiei, Bogdan Ivan, are dreptate în privința faptului că efectele unui eventual final al conflictului din Golf s-ar resimți încă 6-7 luni, explicând că, în general, refacerea lanțurilor de aprovizionare durează câteva luni după întreruperea acestora. El a subliniat însă că, în cazul României, nu există riscuri privind aprovizionarea, menționând că țara este mai puțin expusă, inclusiv în ceea ce privește îngrășămintele. Totodată, șeful statului a dat asigurări că există rezerve suficiente, astfel încât populația să nu aibă motive de îngrijorare.
„Domnul ministru are dreptate. În mod general, în particular pentru România, nu vom avea o problemă de aprovizionare. Vă daţi seama că suntem într-o situaţie geopolitică în care toată lumea, Organizaţia Internaţională a Energiei, diverse structuri economice, toată lumea face previziuni. În momentul când ai întrerupt un flux de aprovizionare, un lanţ de aprovizionare, tot timpul durează, şi asta e o informaţie certă, câteva luni pentru ca acest lanţ, comenzi, transportatori, să fie repus în funcţiune. Ca oamenii să fie asiguraţi, există rezerve în România, astfel încât să nu ne punem problema asta”, a precizat Dan.
România, mai puţin expusă la problema îngrăşămintelor
Acesta a recunoscut că Ivan are dreptate în privința efectelor prelungite ale conflictului din Iran, arătând că, în general, întreruperea lanțurilor de aprovizionare produce consecințe care se resimt timp de câteva luni, până la reluarea fluxurilor normale. El a precizat însă că, în cazul României, nu există riscuri majore de aprovizionare, subliniind că țara este mai puțin expusă în ceea ce privește îngrășămintele și că există rezerve suficiente pentru a evita problemele.
„Domnul ministru are dreptate, în general. În particular, pentru România, nu vom avea o problemă de aprovizionare. Suntem într-o situaţie geopolitică în care toată lumea, Organizaţia Internaţională a Energiei, diverse structuri economice, toată lumea face previziuni. În momentul când ai întrerupt un flux de aprovizionare, tot timpul durează câteva luni pentru ca acest lanţ să fie repus în funcţiune. România este mai puţin expusă la această problemă a îngrăşămintelor, iar, pentru ca oamenii să fie asiguraţi, există rezerve în România astfel încât să nu ne punem problema asta”, a punctat Dan.
„Faptul că 40% din fertilizatorii mondiali ar fi trebuit să treacă prin acea strâmtoare și nu ajung acum la culturile de primăvară determină automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri și la iarnă. Faptul că deja avem prețuri atât de mari la combustibil – și lipsă de combustibil în anumite state, nu în România – reprezintă o provocare. Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase până la nouă luni vom simți efectele negative. Ca stat, ai nevoie să fii pregătit, să navighezi, să te adaptezi, să vorbești cu alți oameni”, a adăugat Ivan.
