Nicușor Dan avertizează asupra riscurilor unei creșteri a salariului minim: Poate scoate din piața competitivă o mulțime de firme și poate duce oamenii în șomaj

Președintele Nicușor Dan a intervenit în dezbaterea privind nivelul salariului minim pentru 2026, subliniind necesitatea unei abordări prudente. Declarațiile au fost făcute vineri, la finalul Summitului Confederației Patronale Concordia, unde liderul a discutat implicațiile economice ale unei majorări a salariilor și impactul asupra companiilor și angajaților.

Nicușor Dan: Ne-ar plăcea ca salariile în România să fie mari

În cadrul summitului „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, Nicușor Dan a atras atenția că, deși majorarea salariilor este un obiectiv general, aceasta trebuie analizată cu atenție pentru a evita destabilizarea mediului economic.

„Ne-ar plăcea ca salariile în România să fie mari, însă întotdeauna este o chestiune de echilibru între ceea ce își poate permite România, pentru că majorarea salariului minim poate scoate din piața competitivă o mulțime de firme și poate duce oamenii în șomaj”, a afirmat șeful statului.

Președintele a mai explicat că decizia trebuie luată și din perspectiva veniturilor bugetare, menționând că neajustarea salariului minim determină pierderi semnificative la contribuțiile sociale:

„O creștere bruscă poate dezechilibra alte ramuri economice, care să nu mai poată plăti alte tipuri de taxe”, a adăugat Nicușor Dan.

Tensiuni între Guvern, sindicate și mediul de afaceri

Declarațiile vin într-un context de discuții tensionate privind salariul minim, în care Guvernul, sindicatele și patronatele au poziții divergente. Executivul susține că menținerea salariilor și pensiilor la nivelul actual în 2026 face parte din angajamentele asumate față de Comisia Europeană.

Sindicatele contestă această abordare, susținând că înghețarea salariilor încalcă Directiva europeană privind salariile minime adecvate și afectează puterea de cumpărare a angajaților.

În schimb, Confederația Patronală Concordia, reprezentând peste 450.000 de angajați din 3.900 de companii, consideră că păstrarea salariului minim la nivelul actual este singura opțiune fezabilă într-un context economic fragil.

Reprezentanții organizației avertizează că o nouă creștere ar putea reduce competitivitatea și genera pierderi semnificative de locuri de muncă:

„Salariul minim brut a crescut cu circa 85% în ultimii cinci ani – una dintre cele mai rapide evoluții din UE – ceea ce a pus presiune uriașă pe costurile cu forța de muncă”, au transmis aceștia.

Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026, în timp ce presiunile legate de costurile energetice, dobânzile bancare și blocajele fiscale rămân ridicate.

Priorități pentru competitivitatea europeană și colaborarea cu mediul privat

În discursul său de la summit, Nicușor Dan a subliniat importanța întăririi competitivității Europei și a adaptării politicilor economice la realitățile actuale:

„Trebuie să o spunem foarte direct – dacă Europa continua să meargă aşa cum a mers, va pierde lupta cu Statele Unite şi va pierde lupta economică cu China. Deci o relansare a competitivităţii Europei este esenţială.

Asta înseamnă curaj, inclusiv de a repune în discuţie nişte chestiuni pe care Europa şi le-a trasat în urmă cu 5-10 ani, într-un alt context. Asta înseamnă că trebuie să fim rapizi, să nu mai pierdem foarte mult timp în a găsi echilibrul perfect între politici economice, politici sociale, politici de mediu”, a afirmat preşedintele.

El a menționat și necesitatea consolidării Pieței Unice, simplificării procedurilor birocratice și investițiilor în energie:

„Trebuie să întărim Piaţa Unică, să simplificăm, să debirocratizăm, şi să ne uităm la energie şi să investim în energie, pentru că energia va fi tot, tot, tot mai importantă şi preţul la energie este strict legat de acest concept de competitivitate”.

Implicarea mediului de afaceri în procesul decizional

Nicușor Dan a subliniat că mediul privat și statul trebuie să colaboreze mai eficient, invitând oamenii de afaceri să vină cu propuneri concrete:

„În ceea ce priveşte România (…) Este un moment în care mediul privat şi statul trebuie să înceapă să colaboreze, şi aici – din nou, neformal – vă încurajez să intraţi în domenii în care, în mod normal, mediul economic nu ar trebui să intre.

Noi trebuie să construim o interfaţă în care politicul şi economicul să discute şi să propună soluţii, şi lucrăm la această interfaţă, numai că, aşa cum este statul român azi, va dura, şi atunci vă încurajez să veniţi dumneavoastră cu politici gata scrise şi cu puncte de vedere gata făcute, gata să fie implementate, acolo unde în mod normal statul ar trebui să o facă”.

El a mai explicat că oamenii de afaceri pot contribui la stabilirea priorităților economice pentru negocierea viitorului buget multianual:

„Bugetul naţional – care sunt zonele economice pe care vrem să le stimulăm? Avem o analiză a schemelor de ajutor de stat, ce a reuşit, ce a eşuat, avem o perspectivă pe următorii ani? Eu nu am, dar dumneavoastră şi specialiştii pe care noi să-i plătim, dumneavoastră să-i plătiţi, pot să o aibă, astfel încât dezbaterea pe bugetul pe 2026 să aibă o puternică componentă cu privire la economia naţională”.

El a explicat că, în teorie, companiile ar trebui să transmită către Guvern principii clare, iar specialiștii să le transforme în acte legislative și norme concrete, însă în practică capacitatea administrativă este insuficientă pentru a implementa aceste idei.

„Sunt chestiuni care vizează mediul economic, sunt chestiuni care vizează educaţia. Cum facem ca şcoala şi ce produce şcoala să fie în acord cu ce aşteptaţi dumneavoastră în piaţă, ca forţă de muncă? Teoretic, dumneavoastră ar trebui să trimiteţi către Guvern nişte principii, iar acolo nişte specialişti să elaboreze aceste principii şi să le transforme în acte legislative, diverse normative. Această teorie nu funcţionează, pentru că nu există capacitatea administrativă de a transforma nişte idei care sunt corecte în nişte principii. În momentul ăsta.

Noi vrem să facem un stat care, într-un termen rezonabil, să poată să facă asta. Dar, în momentul acesta, nu există această capacitate administrativă, să o spunem foarte clar. Şi atunci, vă rog, în această perioadă de tranziţie, să faceţi ceea ce în mod normal nu ar trebui să faceţi dumneavoastră şi ar trebui să facă administraţia, să veniţi cu propunerile gata făcute pentru a fi implementate”, a transmis șeful statului.

De asemenea, el a abordat și problema deficitului comercial și a necesității de a mobiliza mediul privat în cadrul strategiei diplomatice și economice a României. Nicușor Dan a subliniat că pentru corectarea dezechilibrelor comerciale este esențial ca statul și companiile să colaboreze pentru a stimula exporturile și a identifica parteneriate economice eficiente.

„Pentru a corecta acest deficit comercial, trebuie să lucrăm împreună – statul cu mediul privat – şi, pentru asta, trebuie să folosim aparatul nostru diplomatic, aşa cum toată lumea o face, pentru a stimula exporturile din România şi pentru a găsi, pentru a stimula parteneriatele potrivite care să ajute economia noastră. Din nou, există disponibilitate, dar în momentul acesta nu prea există proiect”.

Oportunități economice în domeniul apărării

În contextul creșterii importanței securității, Nicușor Dan a evidențiat potențialul industriei de apărare pentru economia României:

„În mod normal, un aparat de stat ar primi nişte idei, nişte impulsuri, ar corecta date din mediul privat şi ar fi în stare să dezvolte o strategie de diplomaţie comercială. Nu există acest aparat de stat în momentul acesta. Vă rugăm, acolo unde se poate, să-l supliniţi, şi statul să poată să se plieze pe nişte politici pe care le definiţi”.

El a explicat că România poate valorifica tradiția și expertiza meseriașilor în domeniul tehnologic și industrial:

„De principiu, e mai bine să plăteşti profesori decât oameni care fac mitraliere, dar ăsta este contextul, şi acest context oferă oportunităţii economiei româneşti, care au avut o tradiţie, care are încă nişte oameni, nişte meseriaşi, care ştiu să facă lucruri.

Şi, în cadrul industriei de apărare, există zone noi, care pot fi abordate şi dintr-o perspectivă de tehnologie clasică, care pot fi abordate şi dintr-o perspectivă de automotive. Astea sunt nişte avantaje competitive pe care vă invit să reflectaţi, pentru că este o oportunitate pentru economia noastră”.