Proiectul Neptun Deep nu beneficiază de protecția Articolului 5 al NATO
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a adus în atenția publică un aspect esențial legat de securitatea celei mai importante investiții energetice a României din ultimii ani – exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
Potrivit explicațiilor oferite de generalul Gheorghiță Vlad, acest proiect strategic nu se află sub incidența Articolului 5 al Tratatului NATO, cel care consacră principiul apărării colective. Motivul este unul strict juridic și ține de amplasarea zăcământului: Neptun Deep se află în zona economică exclusivă a României, nu în apele sale teritoriale.
Protecția garantată de Articolul 5 se oprește la limita apelor teritoriale ale statelor membre
Șeful Statului Major al Apărării a subliniat că protecția garantată de Articolul 5 se oprește la limita apelor teritoriale ale statelor membre. Dincolo de această graniță, în zona economică exclusivă, statul român deține drepturi suverane asupra resurselor naturale, însă fără ca NATO să fie automat obligată să intervină militar în cazul unui atac.
„Zona economică exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 al NATO”, a precizat generalul Vlad, șeful Statului Major al Apărării.
Zona economică exclusivă a României este reglementată prin legislația internațională și națională și se întinde dincolo de marea teritorială, oferind statului drepturi asupra explorării și exploatării resurselor marine, precum și responsabilități privind protecția mediului.
Tocmai această particularitate juridică face ca investiții precum Neptun Deep să fie mai vulnerabile din punct de vedere strategic, inclusiv la posibile acțiuni ostile sau interferențe externe, în special în actualul context regional tensionat.
„Părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii securității în spațiul Atlanticului de Nord”, se precizează la Art. 5.
Plan pentru protejarea infrastructurii critice
Generalul Gheorghiță Vlad a precizat că autoritățile române nu ignoră aceste riscuri și că există un plan comun al Ministerului Apărării Naționale și al Ministerului Afacerilor Interne pentru protejarea infrastructurii critice, inclusiv a obiectivelor energetice din Marea Neagră.
În același timp, șeful Statului Major al Apărării a făcut referire la evoluțiile de pe frontul din Ucraina, pe care le-a caracterizat drept „critice”. Deși există discuții privind eventuale negocieri de pace, rezultatul acestora rămâne incert. În acest context, generalul Gheorghiță Vlad a exclus participarea României la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina după încheierea conflictului, invocând un principiu militar clar: statele aflate în imediata vecinătate a unui conflict nu sunt implicate în astfel de operațiuni.
