Munca la negru, o problemă majoră în România. Raport OCDE: Angajații care primesc bani „în plic” au de pierdut

Munca la negru și plata salariilor „în plic” continuă să fie o realitate în economia României. Un raport recent al OCDE arată că fenomenul afectează colectarea taxelor și accesul angajaților la protecție socială.

OCDE arată că economia informală rămâne extinsă și afectează veniturile statului

Raportul „OCDE Economic Surveys: Romania 2026” evidențiază că economia informală continuă să aibă o pondere semnificativă în România. O parte importantă din activitatea economică se desfășoară în afara cadrului legal, fără declararea veniturilor și fără contribuții la sistemele publice.

Documentul arată că nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii nedeclarate limitează colectarea veniturilor publice. În același timp, fenomenul este mai pronunțat decât în multe alte economii europene.

Potrivit raportului, această situație afectează nu doar bugetul de stat, ci și funcționarea pieței muncii, prin distorsionarea concurenței între firme.

Plata salariilor „în plic” și munca fără contract sunt forme frecvente ale economiei informale

Munca nedeclarată apare sub mai multe forme. În unele cazuri, persoanele lucrează fără contract de muncă, iar în alte situații există un contract, dar veniturile reale sunt declarate doar parțial.

Una dintre cele mai răspândite practici este plata salariilor „în plic”. Angajatul primește oficial un salariu mai mic, de multe ori salariul minim, iar diferența este achitată în numerar, fără a fi raportată autorităților.

Raportul OCDE arată că aceste practici apar frecvent în economiile unde taxarea muncii este ridicată și unde controlul fiscal este limitat. În România, fenomenul este influențat și de diferența dintre costul total al muncii pentru angajator și venitul net al angajatului.

De asemenea, o parte din veniturile obținute de lucrători sunt subraportate, ceea ce afectează atât sistemul fiscal, cât și transparența pieței muncii.

Munca nedeclarată este mai frecventă în anumite sectoare și în mediul rural

Potrivit analizei OCDE, munca la negru apare mai des în domenii precum agricultura, construcțiile sau serviciile ocazionale.

Fenomenul este mai răspândit în zonele rurale, unde activitățile agricole de subzistență și munca în cadrul afacerilor familiale sunt frecvente și, în multe cazuri, nu sunt înregistrate oficial.

Raportul arată că aceste forme de muncă sunt, de regulă, slab plătite și asociate cu condiții de muncă precare, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare profesională ale lucrătorilor.

Angajații care primesc bani „în plic” pierd drepturi importante și sunt expuși la riscuri

Deși plata neoficială poate părea avantajoasă pe termen scurt, raportul OCDE arată că riscurile pentru angajați sunt semnificative.

Veniturile nedeclarate nu sunt luate în calcul la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale. În plus, în cazul unor conflicte de muncă, angajații nu pot demonstra veniturile reale sau condițiile în care au lucrat.

Lucrătorii din economia informală sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, inclusiv din asigurările de sănătate și din sistemul de pensii. Această situație crește riscul de sărăcie, mai ales la vârsta pensionării.

OCDE recomandă măsuri pentru reducerea muncii la negru și creșterea conformării fiscale

Raportul subliniază că informalitatea afectează și mediul de afaceri, deoarece firmele care nu respectă legislația au costuri mai mici și pot concura neloial.

În același timp, economia informală reduce veniturile statului, ceea ce limitează resursele disponibile pentru finanțarea serviciilor publice.

Pentru reducerea fenomenului, OCDE recomandă modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta munca nedeclarată.

Organizația mai arată că politicile publice ar trebui să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, inclusiv prin facilitarea accesului la locuri de muncă declarate și prin reducerea barierelor administrative.

Raportul subliniază că îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea economiei informale sunt esențiale pentru consolidarea finanțelor publice și pentru funcționarea eficientă a pieței muncii în România.