Motorina rămâne scumpă. De ce nu vor mai scădea prețurile la pompă. Avertisment AEI: Vorbim despre sfârșitul normalului

Prețul la motorină atinge un nou prag considerat de specialiști drept nivel de bază, nu o fluctuație temporară. Declarațiile au fost făcute recent de președintele Asociației Energia Inteligentă, în contextul schimbărilor majore din piața energetică globală. Situația afectează direct consumatorii și economia europeană. Evoluțiile indică o transformare structurală, nu una conjuncturală.

Motorina se stabilizează la un nivel ridicat, iar pragul de 10 lei pe litru devine referință

Motorina a ajuns la un nivel de preț care nu mai poate fi tratat ca o excepție, ci ca un reper constant al pieței.

Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, nivelul de 10 lei pe litru pentru motorină nu mai reprezintă un vârf izolat.

„Nu vorbim despre un vârf temporar de preț, nu despre o deviație de la normal. Vorbim despre sfârșitul normalului. Pragul de 10 lei/l nu mai este o excepție. Este noua bază”, arată Chisăliță.

Modelul clasic în care prețurile la energie evoluau ciclic, cu reveniri la o medie stabilă, nu mai este aplicabil în actualul context.

„Globalizarea energetică – acel mecanism invizibil care aducea petrol ieftin din cele mai eficiente surse către cele mai eficiente rafinării – a fost distrusă. Nu complet, dar suficient cât să schimbe regulile jocului. Fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de „sigur” este. Iar siguranța costă. Mult”, explică Chisăliță.

Motorina este afectată de schimbarea criteriilor de achiziție și de costurile de securitate energetică

Motorina este influențată de faptul că statele europene nu mai prioritizează prețul cel mai mic, ci siguranța aprovizionării.

Această schimbare generează costuri suplimentare prin contracte mai scumpe, trasee logistice mai lungi și necesitatea unor rezerve strategice.

„Statele europene nu mai cumpără energie ca înainte. Nu mai urmăresc cel mai mic preț, ci cel mai mic risc. Asta înseamnă contracte mai scumpe, rute mai lungi, redundanță logistică și stocuri strategice. Cu alte cuvinte, plătim dublu pentru a nu depinde de o singură sursă”, mai detaliază Chisăliță.

Această orientare nu este temporară, ci reflectă o schimbare structurală, care implică un nivel mai ridicat al costurilor. Conflictul declanșat prin războiul din Ucraina a schimbat și rolul energiei în economie.

Asociația Energia Inteligentă arată că energia a devenit un instrument de presiune geopolitică, iar prețurile nu mai reflectă exclusiv raportul dintre cerere și ofertă, scrie economedia.

În acest context, volatilitatea devine permanentă, iar Europa ajunge să plătească mai mult decât alte regiuni, potrivit lui Chisăliță.

Motorina rămâne scumpă pe fondul problemelor de rafinare și al presiunii fiscale

Motorina este influențată direct de capacitatea redusă de rafinare la nivel european. Închiderea unor rafinării și scăderea investițiilor au crescut dependența de importuri de produse finite.

„Europa a închis rafinării, a redus investițiile și a devenit dependentă de importuri de produse finite. Asta creează o situație paradoxală: chiar dacă petrolul brut se stabilizează, motorina poate rămâne scumpă. Pentru că nu ai unde să o procesezi eficient. Este una dintre cele mai puțin discutate, dar decisive schimbări structurale”, spune el.

Motorina rămâne influențată de nivelul ridicat al taxării, chiar și în scenarii în care prețul petrolului ar scădea.

Potrivit analizei, accizele, taxele, suprataxele, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului stabilesc un prag minim al prețului. „Accizele, taxele, suprataxele, taxele la taxe, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care prețul nu poate coborî”, susține Chisăliță.

Acest mecanism nu ține de limitările pieței, ci de politica fiscală aplicată. „Iar, potrivit lui, acest lucru nu se întâmplă pentru că piața nu ar permite, ci pentru că statul nu o va permite”.

În aceste condiții, eventualele scăderi ale prețului petrolului sunt atenuate fiscal, în timp ce creșterile sunt transferate direct în prețul final.

În același timp, evaluările din piețele financiare pornesc de la așteptări optimiste privind evoluția economiei. „Piețele financiare funcționează pe anticipații, iar anticipațiile sunt, în mod cronic, aproape întotdeauna optimiste”.

Aceste anticipații includ ideea că dezechilibrele se corectează și că situațiile tensionate se stabilizează, ceea ce duce la presupunerea unei reveniri la normalitate.

Totuși, această ipoteză nu mai este validă în contextul actual. „Modelul de „mean reversion” – ideea că prețurile revin la medie – este aplicat unei lumi care nu mai există, iar asta produce erori sistematice de evaluare”, afirmă președintele AEI.

Piețele financiare continuă să funcționeze pe baza unor anticipații optimiste, care presupun revenirea la normalitate, însă acest model nu mai corespunde realității.

„Costul electoral al recunoașterii realității este prea mare. Este mai simplu să plafonezi temporar, să subvenționezi punctual, să amâni deciziile dificile. Dar aceste măsuri nu rezolvă problema. O maschează. Rezultatul este o economie care nu se adaptează, ci reacționează târziu, violent și ineficient”, afirmă el.

Motorina nu mai revine la niveluri reduse în scenariile actuale

Motorina este influențată de durata conflictelor și de reconfigurarea fluxurilor economice globale.Estimările care indică o rezolvare rapidă a tensiunilor sunt contrazise de experiența istorică.

„Conflictele de acest tip durează luni, uneori ani, și lasă în urmă lumi economice fragmentate. Dacă actualele tensiuni persistă, consecința nu este doar volatilitate. Este o reașezare permanentă a fluxurilor economice. Europa rămâne cu energie mai scumpă. Asia beneficiază de resurse mai ieftine. Competitivitatea se redistribuie. Iar această diferență nu se corectează ușor”, explică el.

Chiar și scenariile considerate favorabile — precum o pace rapidă, o scădere a cererii sau o creștere a producției — nu mai duc la energie ieftină. Acestea pot reduce presiunea asupra prețurilor, dar nu pot readuce nivelurile din trecut.

„Ceea ce trăim acum nu este o anomalie, ci noul echilibru: mai scump, mai instabil, mai politic. Problema reală nu este nivelul prețului. Problema este că refuzăm să acceptăm că acest nivel va fi permanent. Că pragul de 9 lei/l nu este un maxim temporar, ci noul minim psihologic.

Această negare colectivă – a piețelor, a politicienilor și a societății – întârzie adaptarea și amplifică șocurile. Iar cu fiecare criză viitoare, costul acestei întârzieri va deveni tot mai vizibil.

Și tot mai greu de suportat”, conchide el.