Motivul războiului din Ucraina. Vladimir Putin a dezvăluit de ce a pornit lupta. Ce spune UE

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei, că „evenimentele” din Ucraina ar fi fost provocate de încercările Kievului de a se apropia de Uniunea Europeană. Declarația marchează o schimbare de ton față de pozițiile anterioare ale Kremlinului, care susținea că Rusia nu se opune unei eventuale aderări a Ucrainei la UE, ci doar integrării acesteia în NATO.

Vladimir Putin schimbă discursul despre Ucraina: asocierea cu UE, indicată drept motiv al conflictului

Printre argumentele invocate de Vladimir Putin pentru a explica opoziția față de apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană s-a numărat și cel legat de standardele fitosanitare europene, despre care liderul rus a afirmat că ar fi mai permisive decât regulile aplicate în Rusia.

„Înţelegeţi, totuşi, că acum trăim tot ce se întâmplă pe frontul ucrainean. Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă. Am început să discutăm deja atunci şi cu europenii. Le-am spus: „Ascultaţi, normele fitosanitare sunt absolut diferite în ţările voastre, în Uniunea Europeană, şi în Rusia”. Apropo, la noi normele fitosanitare sunt mult mai stricte. Şi este posibil ca produsele voastre să ajungă pe piaţa rusă prin teritoriul ucrainean. Nu putem permite acest lucru”, a declarat Putin, reamintind că, la acel moment, între ţări graniţele erau deschise şi exista o zonă de liber schimb cu Ucraina.

Liderul de la Kremlin a susținut că Rusia ar fi fost „obligată” să reacționeze în contextul apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană, argumentând că aplicarea normelor europene ar fi afectat relațiile comerciale și economia rusă.

„Vom fi nevoiţi să ne închidem. Acelaşi lucru se aplică şi pentru o serie întreagă de produse industriale. Sincer să fiu, am fost surprins de această poziţie atât de dură şi de directă din partea europenilor. Au adoptat o atitudine fermă. La orice punct – nu, nu, nu. În cele din urmă, totuşi, şi preşedintele de atunci (Viktor) Ianukovici (prorus, îndepărtat de la putere prin revoltele din Piaţa Maidan – n.r.) a citit mai atent. A estimat că, deocamdată, probabil nu sunt pregătiţi pentru asta, deoarece ar fi apărut prea multe pierderi pentru economia Ucrainei”, a susţinut Putin.

Vladimir Putin a afirmat că Moscova se temea de impactul pe care standardele și regulile europene l-ar fi avut asupra pieței ruse, inclusiv în domeniul produselor industriale. El a mai declarat că oficialii europeni ar fi adoptat o poziție rigidă în negocierile cu Ucraina din perioada respectivă.

Potrivit liderului rus, fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici ar fi analizat ulterior mai atent implicațiile economice ale apropierii de UE și ar fi considerat că Ucraina nu era pregătită pentru o astfel de tranziție din cauza costurilor ridicate pentru economie.

Putin a susținut însă că Ianukovici nu renunțase complet la ideea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, iar tensiunile generate în jurul acestui subiect ar fi contribuit ulterior la criza politică din Ucraina, la evenimentele din Crimeea și la conflictul din estul țării.

Înaintea agresiunii militare lansate de Rusia împotriva Ucrainei, Kremlinul justifica tensiunile prin apropierea NATO de granițele ruse

Încă de la summitul NATO de la București din 2008, Vladimir Putin și-a exprimat public opoziția față de intenția Ucrainei de a adera la Alianță, avertizând că o astfel de decizie ar avea consecințe.

Ulterior, în 2014, Rusia a anexat unilateral Crimeea, după schimbarea regimului de la Kiev în urma protestelor din Piața Maidan.

În perioada negocierilor purtate cu Statele Unite înaintea invaziei la scară largă din februarie 2022, Moscova a cerut inclusiv revenirea NATO la „aliniamentul din 1997”. O asemenea solicitare ar fi presupus retragerea trupelor, echipamentelor și infrastructurii militare din statele care au aderat la Alianță după acel an, inclusiv România, Bulgaria și țările baltice, reducând astfel prezența NATO pe flancul estic.

După încercările administrației Trump de a media un acord pentru încheierea războiului, una dintre condițiile formulate de partea rusă a fost ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO. În schimb, Moscova nu și-a exprimat obiecții față de o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

UE transmite că discuțiile cu Vladimir Putin vor avea loc doar „la momentul potrivit”

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat sâmbătă că Uniunea Europeană va purta discuții cu liderul rus Vladimir Putin doar „la momentul potrivit”, potrivit Euractiv.

Declarația vine după comentariile făcute săptămâna trecută de oficialul european, când acesta afirma că există „potențial” pentru eventuale negocieri de pace între UE și Rusia și că Ucraina și-ar fi exprimat susținerea pentru implicarea Uniunii Europene într-un astfel de proces.

Publicația Financial Times a interpretat afirmațiile drept un semnal că liderii europeni încep să ia în calcul posibilitatea unor viitoare contacte diplomatice cu Moscova, în contextul războiului din Ucraina.

„Trebuie să purtăm discuții cu Rusia la momentul potrivit pentru a aborda problemele noastre comune legate de securitate”, a declarat președintele Consiliului European sâmbătă, repetând ceva ce a spus încă din martie.

„Nu vrem să perturbăm inițiativa condusă de președintele Trump”, a spus Costa la un eveniment organizat cu ocazia „Zilei Europei” la Bruxelles, descriind UE ca fiind în așteptare, dar „gata să facă ceea ce trebuie să facem” în ceea ce privește securitatea Europei.

Un oficial al Uniunii Europene a precizat că declarațiile președintelui Consiliului European, António Costa, făcute joia trecută, sunt în deplină continuitate cu pozițiile exprimate anterior.

Potrivit acestuia, la nivel european se consideră că va exista, la un moment dat, necesitatea unor discuții cu Rusia, având în vedere implicațiile majore ale conflictului asupra securității Europei, însă în prezent nu este considerat momentul potrivit pentru astfel de contacte.

De asemenea, oficialul a amintit că liderii UE au analizat în repetate rânduri posibilitatea desemnării unui reprezentant special european pentru eventuale negocieri cu Vladimir Putin, deși sprijinul pentru această idee s-a diminuat recent în interiorul blocului comunitar.

„Putem vedea meritul de a avea o singură figură care vorbește în numele celor 27”, a declarat Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, sugerând poate că Ursula von der Leyen ar trebui să își asume acest rol. Podestà a spus că nu există niciun interes din partea părții ruse în a ajunge la un acord de pace.

Serviciul diplomatic al Uniunii Europene a reafirmat că susține pe deplin discuțiile purtate de Statele Unite cu Moscova, chiar dacă blocul comunitar nu este implicat direct în aceste negocieri.

„Nu există nicio dorință din partea Rusiei de a se angaja serios în vreun efort de pace, începând cu armistiții sau chiar cu un acord dreapt și echitabil. Așadar, opinia noastră este că accentul se pune acum pe procesul de pace condus de SUA și pe asigurarea că acesta devine cât mai robust… posibil”, a declarat un oficial UE de rang înalt.