Premierul Ilie Bolojan: Pachetul fiscal și reforma administrației sunt esențiale pentru bugetul din 2026 și pentru accesarea banilor din PNRR
Premierul Ilie Bolojan a explicat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că adoptarea pachetului fiscal și a celui dedicat administrației reprezintă elementele centrale ale construcției bugetare pentru anul viitor
Șeful Guvernului a subliniat că România nu își mai poate permite întârzieri în fața obligațiilor asumate prin PNRR și a necesității de a reduce deficitul.
El a insistat că toate aceste măsuri trebuie privite ca parte a unui proces amplu de eficientizare a statului și de responsabilizare a administrațiilor locale și centrale.
Premierul a arătat că întârzierea celui de-al doilea pachet legislativ s-a datorat contestațiilor depuse la Curtea Constituțională, precum și deciziei CCR de a declara neconstituțional articolul referitor la testarea angajaților ANAF cu poligraful.
El a precizat că, în Parlament, nu au existat alte modificări și că Executivul consideră că întregul pachet va fi declarat constituțional. Mutarea termenului de judecată în 10 decembrie a fost catalogată drept un pas benefic, întrucât adoptarea legislației este esențială pentru transmiterea cererii de plată numărul 4 din PNRR, document ce stă la baza finanțărilor pentru anul viitor.
Mașinile care poluează mai mult vor fi taxate în plus
Un alt punct important îl reprezintă jalonul privind taxarea poluării, care introduce un discount de 20% pentru mașinile noi și o penalizare pentru vehiculele foarte vechi. Premierul a spus că adoptarea acestui jalon este o condiție pentru depunerea cererii de plată și că banii aferenți sunt vitali pentru investițiile din 2026.
Bolojan a menționat că, în trimestrul al treilea, statul a încasat cu aproape 10 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut, veniturile crescând atât din impozite și TVA – unde creșterea s-a situat la 15% – cât și din accize, în urcare cu 11%.
Contribuțiile la Casa de Sănătate au crescut cu 8%. În același timp, cheltuielile bugetare din luna octombrie au fost cu peste 500 de milioane de lei mai mici decât în 2024. Premierul a punctat însă că deficitul, estimat la 8,4% în acest an, nu poate fi corectat decât prin reducerea cheltuielilor, pentru a evita introducerea unor noi taxe.
Impozitul pe proprietate
Referindu-se la creșterea impozitului pe proprietate, premierul a spus că aceasta este prevăzută să intre în vigoare din august și că România avea, până acum, cele mai mici impozite la nivelul persoanelor fizice.
El a subliniat că aceste venituri constituie contribuții directe la dezvoltarea localităților – asfaltări, rețele de apă și gaz, investiții în spitale.
În contextul actual, Guvernul nu va mai putea transfera fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale, motiv pentru care resursele suplimentare trebuie direcționate către cofinanțarea lucrărilor.
Pachetul pentru administrație înseamnă mai mult decât tăieri de cheltuieli
Ilie Bolojan a declarat și că pachetul pentru administrație nu se limitează la reducerea unor cheltuieli de personal, ci vizează creșterea capacității locale de bună guvernare și eficientizare. Premierul a afirmat că analiza sistemului administrativ arată că există loc de îmbunătățire la toate nivelurile și că posturile neperformante, cele care nu contribuie real la activitatea instituțiilor, nu ar mai trebui finanțate.
El a oferit exemplul reducerii cheltuielilor cu închirierea mașinilor la nivelul Guvernului, unde costurile lunare au fost diminuate de la 840 de milioane la o sumă de peste opt ori mai mică, prin reducerea flotei și renegocierea contractelor.
Premierul a mai spus că departamentele care nu accesează fonduri europene nu mai trebuie să primească sporuri dedicate, deoarece scopul sporurilor a fost pervertit, ajungând să dubleze salariile unor angajați. În opinia sa, anul 2026 trebuie privit ca un an în care statul își ajustează structura, astfel încât țintele bugetare să fie atinse fără sacrificii disproporționate pentru populație și fără creșteri de taxe.
Iată ce a declarat premierului Bolojan în conferința de vineri, 21 noiembrie
„Pachetul al doilea a fost întârziat ca urmare a contestațiilor depuse la CCR și a deciziei Curții de a declara articolul legat de testarea angajaților de la ANAF cu poligraful ca neconstituțional.
În Parlament nu s-au făcut alte modificări și credem că acest pachet va fi declarat constituțional.
Faptul că s-a dat un termen în 10 decembrie e un lucru bun. Acest pachet stă la baza bugetului pe anul viitor și adoptarea permite depunerea cererii de plată nr 4 din PNRR.
Jalonul privind taxarea poluării, care dă un discount de 20% pentru mașinile noi și penalizare pentru mașinile foarte vechi. Adoptarea acestui jalon e o condiție pentru depunerea cererii nr 4.
Încasarea acestui grant e foarte importantă pentru că asigură investițiile pe anul viitor.
În trimestrul al treilea față de anul trecut am încasat bugete mai mari, ne-au crescut încasările cu aproape 10 mld lei atât de la impozite, cât și TVA (15%), accize (11%) iar contribuțiile pe Casa de sănătate cu 8%.
Octombrie, comparat cu anul trecut, cheltuielile de la buget au scăzut cu peste 500 milioane.
Nu putem corecta acest deficit prognozat la 8,4% în acest an decât prin scăderea cheltuielilor, pentru a evita noi taxe și impozite.
Acest pachet fiscal, care ar trebui să intre în decembrie, va fi alături de pachetul pentru administrație baza bugetului pe anul viitor.
Pachetul fiscal prevede din august creșterea impozitului pe proprietăți la persoanele fizice.
Această creștere era necesară pentru că aveam cele mai mici impozite pe proprietate la persoanele fizice. Toate aceste impozite sunt venituri pentru autoritățile locale. Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ce se face în fiecare localitate. Peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă și gaz, se lucrează la spitale.
Anul viitor, Guvernul nu va mai putea transfera sume pentru echilibrarea bugetară ca în anii trecuți, pentru că nu avem acești bani. Pentru ca aceste lucrări să continue, banii încasați suplimentar ar trebui direcționați către cofinanțarea acestor lucrări.
Am susținut adoptarea pachetului pentru administrație. El nu înseamnă doar reducerea unor cheltuieli de personal, ci creșterea capacității locale de a avea o bună guvernare, descentralizare etc.
Nu trebuie să fugim de componenta de reducere de cheltuieli. Cred că adoptarea e necesară în perioada următoare.
Analiza administrației arată că peste tot e loc de mai bine.
Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții, aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate.
Anul viitor, dacă anulăm un buget și o țintă de buget, vreau să avem garanția că la finalul anului ne apropiem de acea țintă.
Dobânzile s-au redus în ultimele luni cu câteva puncte procentuale, le putem reduce și mai mult.
Percepția că se vor reduce cu 10% toate salariile nu are nicio legătură cu realitatea.
Unde se constată că numărul de angajați depășește norma care va fi stabilită pot fi desființate posturile.
Exemplu minor de la guvern: Plăteam pe mașini la început de an 840 milioane chirii pe lună. Am redus la jumătate numărul de mașini, am plătit jumătate din chirie și a fost anulat contract de închiriere cu RA-APPS, am făcut un alt contract și plătim doar la 10% față de cât plăteam la începutul anului. Nu s-a surpat cancelaria. Avem economie de 700 milioane lunar.
Pe sporuri pe fonduri europene, accesarea fondurilor europene nu a fost un scop, ci scopul era să beneficieze de spor.
Nu a fost normal să nu accesăm finanțările pe PNRR, dar Ministerul Fondurilor Europene a luat sporuri care practic le-au dublat salariile în ultimul an.
Departamentele care nu-și fac treaba, care nu accesează finanțări trebuie să nu mai ia aceste sporuri.
Și-au luat mii de oameni sporurile la nivelul maxim”, a spus șeful Guvernului la Palatul Victoria.
