Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, respinsă. Bogdan Ivan: Unii s-au comportat în România ca într-un Vest Sălbatic în materie de energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat în plenul Camerei Deputaților principalele probleme ale sistemului energetic și măsurile pe care le-a pregătit pentru modificarea legislației. Declarațiile au fost făcute în timpul dezbaterii moțiunii simple depuse împotriva sa.

Moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan, a fost respinsă de Camera Deputaților

Camera Deputaților a respins luni moțiunea simplă depusă împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Documentul, intitulat „România în beznă – falimentul programat al sistemului energetic naţional”, a fost dezbătut în plen, dar nu a strâns suficiente voturi pentru a fi adoptat.

Potrivit rezultatului oficial, moțiunea a fost respinsă cu 193 de voturi „împotrivă”, 88 „pentru”, 7 abțineri și un parlamentar care nu a votat.

Situația actuală a sistemului energetic, potrivit ministrului Energiei

Bogdan Ivan a arătat că România se confruntă cu o situație dificilă în sectorul energetic, ca urmare a deciziilor din ultimii ani privind decarbonizarea și închiderea centralelor pe cărbune. Ministrul a explicat că România și-a asumat închiderea celor mai multe capacități pe cărbune până la finalul anului 2025, comparând acest termen cu cel stabilit de Polonia și Germania.

În acest interval, au fost scoși din producție aproximativ 7.000 de MW din capacitățile pe gaz și cărbune. El a precizat că România a instalat în paralel circa 6 gigawați din panouri fotovoltaice, însă fără capacități de stocare.

„În momentul de faţă, este adevărat că România se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă în ceea ce priveşte sistemul energetic naţional. Din punct de vedere al modului în care am ajuns aici, România a ales, în urmă cu mai mulţi ani, să acceseze poate cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană, asumându-şi că, până la finalul anului 2025, va închide cea mai mare parte a centralelor pe cărbune din ţara noastră. Asta în comparaţie cu Polonia şi Germania, care şi-au asumat acelaşi lucru, dar cu termene în 2038, respectiv 2049. Ce a însemnat acest lucru? Faptul că, în ultimii 15 ani, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de MW capacităţi de producţie pe gaz şi cărbune, capacităţi de producţie în bandă”, a spus ministrul Energiei în cadrul dezbaterii moţiunii simple, în plenul Camerei Deputaţilor.

Problemele identificate în organizarea investițiilor din energie

Bogdan Ivan a declarat că programele de finanțare din domeniul energiei au fost dispersate de-a lungul timpului între șase ministere, ceea ce a dus la lipsă de coordonare. El a subliniat că, în locul unei abordări unitare, au existat aproximativ 40 de programe distincte, uneori cu obiective similare.

În acest context, România a ajuns să aibă un deficit de aproximativ 1.500–2.000 de MW în anumite intervale ale zilei, lucru care influențează prețul energiei.

„În această formulă, România a ales să instaleze aproximativ 6 gigawaţi putere instalată pe panouri fotovoltaice, cu zero capacităţi de stocare. Toate aceste lucruri, dublate de o piaţă cu nişte reguli — nu aş spune neapărat făcute pe genunchi, dar nişte reguli foarte subţiri — care uneori au fost încălcate, au făcut ca astăzi România să aibă un deficit de aproximativ 1.500–2.000 de MW, la 24 de ore, lucru care face ca, astăzi, este adevărat, să plătim aproape cel mai mare preţ din toată Uniunea Europeană, atunci când ne raportăm la veniturile oamenilor”, a mai spus Ivan.

Planul pentru modificarea legislației din energie

Ministrul a declarat că a trimis către CSAT un act normativ care va permite actualizarea legislației energetice. Scopul este ca obiectivele de producție și transport al energiei electrice și gazelor să fie considerate obiective de interes național, pentru reducerea timpului necesar construirii și punerii în funcțiune a noilor capacități.

Ivan a vorbit și despre necesitatea unor reguli de piață clare și transparente, menționând că modificarea legislației va stopa practicile speculative.

„Dacă unii s-au comportat în România ca într-un Vest Sălbatic, nu ca într-o piaţă liberă, în materie de energie, şi şi-au permis preţuri speculative, aceste lucruri vor înceta odată cu modificarea legislaţiei. Astăzi, România poate spune că are deja, după patru luni de când am preluat acest minister, şapte oferte sub 1,30 lei pentru consumatorul casnic, faţă de 1,55 lei, cât avea când am intrat în acest mandat şi, în acelaşi timp, are astăzi, ca design al programelor de finanţare, o schimbare foarte clară, şi anume centralizarea tuturor proiectelor din energie şi eficienţă energetică la nivelul Ministerului Energiei. Pentru că aşa este normal şi aşa este corect, pentru a putea avea o viziune holistică asupra a tot ceea ce înseamnă producţie de energie în bandă în România, pentru a avea mecanisme de finanţare a capacităţilor de producţie pe nuclear, hidro şi gaz şi pentru a ne asigura că avem suficiente capacităţi de stocare a energiei electrice, pentru a nu mai ajunge în situaţia în care, astăzi, producem energie electrică în timpul zilei, vara, când soarele străluceşte şi în Bulgaria, şi în Grecia, şi în Ungaria, şi la vecinii noştri, în Ucraina sau Moldova, şi o exportăm la preţuri ridicole, iar în perioada de vârf de consum, adică între 6 şi 10 seara, ajungem în situaţia de a importa la preţuri de 2.000, 2.500 sau 3.000 de lei MW”, a spus ministrul.

Măsuri privind proiectele existente și investițiile anunțate

Ministrul Energiei a menționat că a înaintat Guvernului un memorandum pentru asigurarea coerenței în politicile energetice pentru următorii șapte ani. El a afirmat că România a obținut amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și că astfel a fost evitată o penalizare de 1,8 miliarde de euro.

„În urma unei negocieri foarte complicate, pe care am purtat-o cu cei din Comisia Europeană, am reuşit amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia: trei grupuri până la 1 ianuarie 2030 şi două grupuri cel puţin până la 31 august 2026. Am ajuns în situaţia în care am evitat ca România să plătească o penalizare de 1,8 miliarde de euro, pentru că România, în perioada în care şi-a asumat că va închide aceste centrale pe cărbune, a primit, din partea Comisiei Europene, o sumă de 2,6 miliarde de euro pentru a construi noi centrale pe gaz şi noi capacităţi de producţie şi stocare a energiei electrice. Din nefericire, acele proiecte sunt încă pe hârtie”, a subliniat ministrul.

În privința proiectelor întârziate, Bogdan Ivan a dat exemplul centralei de la Iernut, unde contractul a fost reziliat și scrisoarea de garanție a fost executată. Ministrul a amintit și de proiectele de la Midia, cu o capacitate totală de 1.700 de MW, care urmează să fie puse în funcțiune până la finalul anului viitor.

Bogdan Ivan a explicat că noua strategie vizează finanțarea unor capacități noi de producție pe solar și extinderea programelor destinate stocării energiei electrice. Aceste programe se adresează în special primăriilor și administrațiilor locale. Ministrul a precizat că până la finalul anului viitor ar urma să fie instalate aproximativ 2.200 de MW în noile proiecte.

„De asemenea, un proiect început încă din anul 2016, la Iernut, de 400 de MW putere instalată: în momentul în care am ajuns la minister, am reziliat contractul, am executat scrisoarea de garanţie, am recuperat acei bani de la o companie care nu şi-a făcut treaba şi acum lucrăm pentru a remedia situaţia, astfel încât anul viitor să punem în producţie această capacitate. Alţi 1.700 de MW, la Midia, urmează să fie puşi în funcţiune până la finalul anului viitor. Şi, de asemenea, am stabilit ca ţintă principală finanţarea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe solar şi am direcţionat fondurile către noi capacităţi de stocare, în primul rând pentru primării, pentru administraţia publică locală (…) şi vom avea instalaţi până la finalul anului viitor aproximativ 2.200 de megawaţi”, a mai spus ministrul Energiei.

Ministrul solicită o colaborare în actualizarea legislației din energie

Bogdan Ivan a făcut un apel către partidele parlamentare pentru colaborare în actualizarea legislației din energie. El a subliniat că problema energetică afectează populația, în special pe cei cu venituri mici, și că soluțiile trebuie găsite în Parlament, alături de specialiștii fiecărei formațiuni politice.

Ministrul a afirmat că este necesar un pachet legislativ unitar care să permită finalizarea investițiilor blocate de ani de zile și să conducă la energie accesibilă pentru populație și pentru companii.

„Cred, din acest punct de vedere, că fiecare partid reprezentat în Parlamentul României are specialişti, are oameni de bună credinţă, alături de care pot să stau la masă şi să găsim soluţii la acele probleme care astăzi fac ca românii să plătească poate cea mai scumpă energie electrică din Europa, dacă ne raportăm la veniturile oamenilor, lucru care îi face pe anumiţi oameni cu venituri mici să aleagă dacă îşi plătesc facturile, dacă îşi cumpără medicamente sau dacă îşi cumpără mâncare. Iar acest lucru, deşi poate din băncile Parlamentului nu se vede, afectează sute de mii sau chiar milioane de oameni”, a subliniat Ivan.

„Invitaţia mea este una foarte practică: după ce vom avea o decizie în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să începem să dezbatem în comisiile parlamentare aceste modificări ale legislaţiei în domeniul energiei şi, împreună, să elaborăm un pachet integru, un pachet care să facă în aşa fel încât România să nu se mai saboteze singură, să nu mai aibă proiecte de hidrocentrale, de exemplu, începute acum 30–40 de ani, finalizate în proporţie de 80–90%, dar care sunt blocate astăzi de către un gândac, o moluscă sau nu ştiu ce broască cu picăţei verzi. Din acest punct de vedere, sunt convins că, împreună, vom putea face aceste modificări, indiferent de culoarea politică pe care o reprezentaţi, pentru că românii au nevoie de energie ieftină. Iar eu, când am venit în acest minister, după 10 ani în care Partidul Social Democrat nu a avut niciun reprezentant la conducerea acestuia, sunt convins că împreună cu dumneavoastră voi găsi soluţii acolo unde alţii văd doar probleme şi împreună vom reuşi să facem din România o ţară care oferă energie electrică ieftină cetăţenilor săi şi companiilor din ţară, şi care, la rândul său, produce şi gaz, pentru ca toate companiile noastre din industrie, din industria petrochimică, să poată fi competitive, să exporte şi să aducă foarte multă plusvaloare în România.”