În timpul dezbaterii moțiunii, Dragoș Pîslaru a declarat că estimarea realistă este ca România să încaseze aproximativ 3 miliarde de euro pentru cererile de plată 3 și 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Moțiunea simplă împotriva ministrului Dragoș Pîslaru a fost respinsă în Senat
Potrivit acestuia, dacă aceste rezultate nu sunt considerate suficiente, atunci nu știe ce alte rezultate ar mai putea fi cerute de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și de la actualul guvern.
Ministrul a precizat în plenul Senatului că întreaga sumă nerambursabilă alocată României prin PNRR, în valoare de 13,57 miliarde de euro, a fost salvată. De asemenea, a subliniat că planul a fost simplificat pentru a aduce mai multă claritate și predictibilitate. În urma modificărilor, numărul jaloanelor și țintelor din PNRR a fost redus de la 518 la 385.
Potrivit lui Pîslaru, această simplificare a crescut eficiența și realismul planului. Au fost eliminate proiectele care existau doar pe hârtie, fără ordine de începere sau șantiere deschise, iar atenția s-a mutat către investițiile considerate mature, cu șanse reale de a fi finalizate până în august 2026.
„Vă spun cu mândrire şi onoare, şi ar trebui să ne bucurăm cu toţi, am salvat toată suma nerambursabilă alocată României, 13,57 miliarde de euro.Am reuşit să simplificăm planul, aducând claritate şi predictibilitate. Am simplificat major PNRR, reducând numărul de jaloane şi ţinte, de la 518 la 385. Am crescut reeficienţa şi realismul planului, am eliminat proiectele care existau doar pe hârtie, fără ordine de începere sau şantiere pornite, şi ne-am concentrat pe investiţiile mature, cu şanse reale de a fi terminate, până la august 2026”, a spus ministrul în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii.
Ministrul a afirmat că aceste schimbări au contribuit direct și la reducerea deficitului bugetar. Din componenta de împrumut, cea care adaugă la deficit, au fost extrase investițiile considerate cele mai mature și avansate, acestea fiind mutate în componenta de grant, la bani nerambursabili.
„Din componenta de împrumut, cea care adaugă la deficit, am extras cele mai mature şi avansate investiţii şi le-am mutat în componentea de grant, la bani rambursabili. Astfel, proiecte majore, cum ar fi autostrada Moldovei, A 7, sau spitale, acum sunt finanţate în grant, cea mai mare parte. (…) Care este rezultatul matematic, foarte important: Dacă în octombrie 2025 doar 29% din sumele cheltuite proveneau din granturi, după renegocierea condusă de mine am crescut această sumă la 47,78% din valoarea planului”, a mai spus ministrul.
În acest context, proiecte majore precum autostrada Moldovei, Autostrada A7, sau unele spitale sunt finanțate în prezent în mare parte din granturi. Ca rezultat al renegocierii planului, ponderea granturilor în totalul sumelor cheltuite a crescut semnificativ. Dacă în octombrie 2025 doar 29% din sumele utilizate proveneau din granturi, după renegocierea planului această pondere a ajuns la 47,78% din valoarea totală a PNRR.
Ministrul Investițiilor a anunțat și că în anul 2025, din totalul plăților pentru investiții, 71% din fondurile care au ajuns la beneficiari au fost bani nerambursabili.
În prezent, valoarea totală a PNRR pentru România este de 21,4 miliarde de euro
În prezent, valoarea totală a PNRR pentru România este de 21,4 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde reprezintă granturi. Până acum, România a încasat 10,7 miliarde de euro prin cererile de plată 1 și 2 și printr-o cerere 3 care a fost suspendată. În prezent sunt în discuție patru cereri de plată, acestea fiind toate cererile existente în cadrul PNRR.
„În acest moment, vă reconfirm că avem o valoare de PNRR de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 granturi. Până în prezent, România a încăsat 10,7 miliarde de euro pe cererile de plată 1, 2 şi o cerere 3 care a fost suspendată. Şi să vorbim deschis. În momentul de faţă, avem în discuţie 4 cereri de plată, acestea sunt toate cererile pe care le avem pe PNRR”, a spus Pîslaru.
Ministrul a menționat că cererea de plată numărul 3 a generat cele mai mari emoții. Aceasta fusese deja depusă la momentul preluării mandatului său și viza 809 milioane de euro care au fost suspendați de Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii a patru jaloane.
Potrivit lui Pîslaru, unul dintre cele mai dificile jaloane din această cerere, cel referitor la reforma pensiilor speciale, a fost în cele din urmă închis.
„Era deja depusă la momentul preluării mandatului meu, era vorba de 809 milioane de euro care au fost suspendaţi de către Comisia Europeană, din cauza a patru jaloane neîndeplinite. Şi aici intervine succesul uriaş al acestui guvern şi al acestei majorităţi parlamentare. Pentru că, da, trebuie să vă felicit, cel mai greu jalon din cererea 3, cel privind reforma pensiilor speciale, a fost în sfârşit închis”, a completat acesta.
Chiar dacă termenul inițial a fost depășit, ministrul a explicat că a fost pregătită o pledoarie legală pentru a recupera fondurile suspendate. Cu argumentația depusă la Bruxelles, autoritățile române speră să recupereze mult peste jumătate din cele 231 de milioane de euro care erau suspendate. Obiectivul declarat este recuperarea a peste 400 de milioane de euro din banii suspendați aferenți cererii de plată 3. Răspunsul final din partea Comisiei Europene este așteptat până la sfârșitul acestei luni.
„Cu această argumentaţie depusă la Bruxelles sperăm să recuperăm mult peste jumătate din cele 231 de milioane de euro care erau suspendate. Trăgând linie, obiectivul meu pe cererea 3 este ca mai mult de jumătate din banii suspendaţi, adică peste 400 de milioane de euro, să fie recuperaţi. Răspunsul final de la Comisie va veni până la sfârşitul acestei luni”, a subliniat el.
Autoritățile se concentrează asupra cererii de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro
În același timp, ministrul a arătat că cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este cea asupra căreia se concentrează în prezent autoritățile. Aceasta a fost depusă imediat după revizuirea PNRR.
După adoptarea bugetului, autoritățile intenționează să finalizeze jalonul legat de bugetarea verde. Plata pentru această cerere este așteptată la finalul lunii, după confirmarea din partea Comisiei Europene.
„După adoptarea bugetului, pe care sper că o să o avem cât mai repede, închidem jalonul legat de bugetarea verde, iar plata este aşteptată la finalul acestei luni, confirmarea părţii de către Comisie. Estimarea realistă este că România, pentru cererile 3 şi 4, va încasa 3 miliarde de euro şi dacă astea nu sunt rezultate, atunci nu ştiu exact ce putem să mai cerem de la MIPE şi de la guvernul actual”, a conchis Dragoş Pîslaru.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene a fost depusă de opoziție la Senat și a avut titlul „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Dacian Cioloș și ministerul fără rezultate”.
