Condamnarea a fost făcută în dosarul în care Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea Zilei Tineretului din 2009.

În acest dosar, Monica Iacob Ridzi a fost condamnată pe 27 ianuarie 2014 de judecătorii ÎCCJ la 5 ani de închisoare cu executare.

Alte condamnări în acest dosar au primit Ioana Elena Vârsta, fosta consilieră a lui Ridzi – 5 ani cu executare şi Paul Diaconu, şef al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009) – 2 ani şi 6 luni de detenţie cu executare.

Ceilalţi inculpaţi în dosar au primit pedepse cu suspendare: Marius Mărcuţă – 3 ani, Florin Cătălin Mircea – 2 ani şi 6 luni, Octavian Petru Dragomir – 3 ani, Claudia Radu – 2 ani şi 6 luni, Petre Toia – 3 ani, Daniela Elena Popa – 1 an cu suspendare, Bogdan Iacobescu – 3 ani, George Răzvan Nica Udangiu – 3 ani şi Marius Cristian Negrea – 3 ani.

Instanţa i-a obligat pe Monica Ridzi şi pe ceilalţi inculpaţi să plătească prejudiciul stabilit de procurorii DNA. De asemenea, judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pus anterior de procurorii DNA pe bunurile lui Ridzi, şi anume: un apartament în Petroşani, o casă în comuna Scărişoara, judeţul Olt, şi un teren de 3.500 de metri pătraţi.

Ridzi a fost trimisă în judecată în mai 2011 de procurorii DNA în legătură cu organizarea Zilei Tineretului.

AGERPRES

Monica Iacob Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare cu executare

Monica Iacob Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare cu executare

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului și Sportului, a fost condamnată luni de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la 5 ani de închisoare în dosarul privind organizarea Zilei Tineretului. Decizia nu e definitivă și poate fi atacată cu recurs.


Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi, scrie evz.ro
 

La ultimul termen al procesului din 16 ianuarie, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea Monicăi Iacob-Ridzi în limitele speciale, care pentru infracţiunea de abuz în serviciu sunt între cinci şi 15 ani. Procurorul a cerut ca Ridzi să fie condamnată pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri şi infracţiuni privind sistemele informatice ”din cauza contribuţiei esenţiale şi a calităţii acesteia în timpul săvârşirii faptelor”.

De asemenea, procurorul a cerut condamnarea şi a celorlalţi inculpaţi, inclusiv a lui Paul Diaconu, director în cadrul MTS, chiar dacă acesta este cel care a făcut un denunţ la DNA. În plus, DNA solicită judecătorilor ca inculpaţii să plătească în solidar 2,7 milioane lei reprezentând daune.

Acuzaţiile DNA

Monica Iacob-Ridzi, ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de către procurorii DNA pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Manevrele pe banii publici

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

Mai multe detalii pe evz.ro

 

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.