Moment istoric la Madrid: Papa Leon, aplaudat în picioare după un discurs despre război, migrație și democrație

Papa Leon al XIV-lea a susținut luni unul dintre cele mai ample discursuri cu conținut politic de până acum, afirmând în fața Parlamentului Spaniei că intensificarea conflictelor la nivel global, accentuarea polarizării și ignorarea pe scară largă a drepturilor omului au împins lumea într-o criză profundă.

Discursul care a ridicat în picioare Parlamentul Spaniei

Papa Leon al XIV-lea, avertisment în Parlamentul Spaniei: lumea traversează o criză „profundă”. Discursul a fost aplaudat în picioare timp de șapte minute. Intervenția suveranului pontif a fost primită cu o ovație de șapte minute din partea parlamentarilor spanioli.

Discursul a reprezentat prima adresare a unui papă în fața legislativului de la Madrid și a evidențiat o apropiere fără precedent între Biserica Catolică și societatea spaniolă contemporană, într-un stat considerat majoritar secular.

Papa Leon și-a reafirmat pozițiile exprimate în ultimele luni cu privire la conflictele internaționale și la politica de înarmare, pledând pentru soluții diplomatice și pentru sprijinirea persoanelor afectate de migrație.

„Lumea trece printr-o profundă criză spirituală şi culturală, care se manifestă prin multiple forme de violenţă, polarizare şi neîncredere reciprocă”, a declarat pontiful, potrivit independent.co.uk.

Mesajul a fost transmis la câteva ore după reluarea atacurilor dintre Israel și Iran, situație care a tensionat din nou regiunea după armistițiul convenit cu două luni în urmă. „Armele pot impune o tăcere temporară, dar nu pot construi niciodată o pace autentică şi durabilă”, a afirmat Papa Leon.

Apel pentru protejarea migranților și a celor vulnerabili

În primul discurs papal rostit vreodată în fața parlamentarilor spanioli, liderul Bisericii Catolice a susținut necesitatea unei „reînnoiri morale” a vieții publice și a activității legislative.

Potrivit acestuia, respectarea demnității umane trebuie garantată tuturor persoanelor, inclusiv migranților, copiilor nenăscuți și celor aflați în situații de vulnerabilitate.

„Măreţia morală a unei naţiuni se manifestă, mai presus de toate, în capacitatea sa de a însoţi, proteja şi iubi acele vieţi care sunt cele mai fragile”, a declarat suveranul pontif.

Discursul, susținut în limba spaniolă, a fost unul dintre puținele adresate de un papă unei adunări legislative naționale. Vizita de o săptămână în Spania a inclus întâlniri cu migranți și persoane fără adăpost, precum și apeluri adresate liderilor politici pentru reducerea diviziunilor din societate.

Papa Leon urmează să se întâlnească și cu migranți ajunși în Insulele Canare după traversări periculoase ale Oceanului Atlantic. În acest context, el a afirmat că lipsa sprijinului pentru migranți testează „fundamentul etic al ordinii internaţionale”.

Pontiful a susținut că statele trebuie să depășească „simpla gestionare a fluxurilor” migratorii și să intervină asupra cauzelor care determină plecarea oamenilor din țările lor, precum conflictele armate, sărăcia și schimbările climatice. Potrivit ONG-ului Caminando Fronteras, peste 3.000 de persoane și-au pierdut viața în 2025 încercând să ajungă în Insulele Canare.

Critici privind creșterea cheltuielilor militare

Papa Leon a abordat și tema utilizării inteligenței artificiale, solicitând o „vigilenţă etică riguroasă” asupra modului în care aceste tehnologii sunt folosite în războaie. Totodată, el și-a exprimat îngrijorarea față de majorarea bugetelor militare în Europa, într-un moment în care statele europene au înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor de apărare de după încheierea Războiului Rece.

Pontiful a calificat această evoluție drept „îngrijorătoare”, reiterând poziția exprimată și luna trecută, când a descris procesul de reînarmare europeană ca fiind o trădare a diplomației.

Referindu-se la raporturile dintre Biserică și stat, Papa Leon a pledat pentru protejarea libertății religioase și a afirmat că credința „nu poate fi redusă la tăcere ca şi cum ar fi irelevantă pentru viaţa publică”.

Papa apără confidențialitatea spovedaniei

Un alt subiect abordat în Parlamentul Spaniei a fost secretul spovedaniei, pe care Biserica Catolică îl consideră inviolabil. Papa Leon a apărat confidențialitatea acestei practici religioase, într-un moment în care mai multe state europene au analizat posibilitatea obligării preoților să raporteze informații despre abuzuri sexuale aflate în timpul spovedaniei.

„Un spaţiu sacru al libertăţii interioare, unde credinciosul îşi poate deschide sufletul înaintea lui Dumnezeu”, a mai spus pontiful despre importanța păstrării secretului confesional.

În aceeași zi, el s-a întâlnit timp de aproximativ o oră cu șase victime ale abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului și le-a transmis episcopilor că supraviețuitorii trebuie să primească despăgubiri.

Tema rămâne una sensibilă în Spania. Un raport publicat în 2023 de Ombudsmanul pentru drepturile omului estima că, de-a lungul deceniilor, sute de mii de persoane ar fi fost victime ale abuzurilor comise de clerici.

Vaticanul a precizat că participanții la întâlnirea cu Papa Leon au prezentat sugestii privind modul în care Biserica ar trebui să răspundă acestor situații. Unele victime au susținut însă că nu au fost invitate la discuții și au apreciat că reacția instituției rămâne insuficientă.

De ce este considerat un moment istoric

Discursurile papilor în parlamentele naționale sunt rare. Papa Francisc s-a adresat Congresului Statelor Unite în 2015, iar Papa Benedict al XVI-lea a vorbit în Bundestagul german în 2011.

Invitația adresată lui Papa Leon pentru a se adresa parlamentului spaniol este considerată un semn al schimbării relației dintre stat și Biserica Catolică într-o societate în care secularizarea a redus semnificativ influența religiei asupra vieții publice.

Deși o parte importantă a populației continuă să se identifice drept catolică, participarea la practicile religioase a scăzut constant în ultimele decenii. Cu toate acestea, parlamentarii i-au oferit pontifului o ovație prelungită și au scandat „Viva el Papa!” – „Trăiască Papa!”.

Vizita sa în Spania, prima efectuată de un papă după cea a lui Benedict al XVI-lea din 2011, a atras participarea unor mulțimi numeroase. Aproximativ 1,5 milioane de persoane au asistat la liturghia celebrată duminică în centrul Madridului, iar alte 600.000 au luat parte la un priveghi de rugăciune.

Vizita are loc pe fondul tensiunilor politice din Spania

Prezența Papei Leon în Spania coincide cu o perioadă dificilă pentru guvernul condus de Pedro Sánchez. Partidul Socialist se confruntă cu mai multe scandaluri de corupție care au vizat persoane apropiate premierului, precum și membri ai familiei sale, fără ca Sánchez să fie implicat direct în investigații.

În paralel, polarizarea politică s-a accentuat, iar executivul minoritar nu a reușit să adopte o serie de proiecte legislative importante, inclusiv bugetul de stat, în ultimii trei ani. În discursul său, Papa Leon a făcut referire la această situație și a avertizat că „pluralismul politic nu ar trebui să degenereze în denigrarea constantă a adversarului”.

Premierul Pedro Sánchez și suveranul pontif au împărtășit poziții similare pe teme internaționale, inclusiv opoziția față de conflictul din Iran și criticile la adresa administrației Trump. După o întâlnire recentă la Vatican, liderul guvernului spaniol a descris vocea Papei Leon drept „o busolă morală în lupta împotriva nedreptăţii”.

De-a lungul timpului, Biserica Catolică din Spania a fost percepută ca fiind mai apropiată de Partidul Popular decât de socialiști. Totuși, accentul pus de Papa Francisc și de Papa Leon pe teme precum justiția socială a contribuit la apropierea Vaticanului de guvernele progresiste, apreciază Rafael Ruiz Andrés, profesor de sociologie la Universitatea Complutense din Madrid și specialist în dinamica fenomenului religios.