Mircea Fechet cere reluarea programului „Casa Verde Fotovoltaice”. Impact major asupra facturilor și tranziției energetice din România

Mircea Fechet cere reluarea programului „Casa Verde Fotovoltaice”. Impact major asupra facturilor și tranziției energetice din România

SURSA FOTO: Facebook, Mircea Fechet

Publicat de Corina Chiriac la 13 mai 2026, 11:33

Mircea Fechet solicită reluarea programului „Casa Verde Fotovoltaice”, avertizând că suspendarea acestuia poate crește facturile la energie și poate afecta independența energetică a României. Propuneri pentru modernizarea sistemului energetic.

Mircea Fechet cere reluarea programului „Casa Verde Fotovoltaice”

Mircea Fechet cere reluarea programului „Casa Verde Fotovoltaice”. Deputatul PNL Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, solicită public reluarea programului guvernamental „Casa Verde Fotovoltaice”, considerându-l un pilon esențial pentru reducerea costurilor la energie și pentru accelerarea tranziției către surse regenerabile în România.

Potrivit acestuia, oprirea sau limitarea programului ar putea genera efecte negative atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru stabilitatea sistemului energetic național, într-un context european caracterizat de volatilitate ridicată a pieței energiei.

„Casa Verde Fotovoltaice a fost un succes dacă raportăm impactul său în facturi, în economie și în siguranța energetică a României. Peste 200.000 de gospodării au ajuns să producă energie curată și au devenit mai puțin dependente de șocurile din piața energiei”, a declarat deputatul.

Impact economic și energetic: reducerea facturilor pentru gospodării

Mircea Fechet subliniază că „Casa Verde Fotovoltaice” a avut un impact direct asupra economiei gospodăriilor românești, permițând accesul la producția de energie electrică din surse regenerabile.

Conform estimărilor prezentate, peste 200.000 de gospodării au instalat panouri fotovoltaice prin acest program, reducându-și semnificativ dependența de rețeaua națională de electricitate și de fluctuațiile de preț.

Din perspectiva politicilor publice, programul a contribuit la:

  • reducerea costurilor lunare cu energia electrică
  • creșterea producției distribuite de energie
  • îmbunătățirea rezilienței energetice la nivel individual

„În toată Europa se investește accelerat în energia verde și în reducerea dependențelor externe. În București, în schimb, se renunță la unul dintre puținele programe care au redus facturi și au crescut independența energetică”, a afirmat acesta.

Mircea Fechet
SURSA FOTO: Facebook, Mircea Fechet

Critici privind suspendarea programului și direcția actuală a politicilor energetice

Deputatul PNL atrage atenția că suspendarea programului ar transmite un semnal negativ într-un moment în care statele europene accelerează investițiile în energie verde.

În opinia sa, România riscă să încetinească procesul de tranziție energetică dacă reduce sprijinul pentru prosumatori și pentru investițiile în panouri fotovoltaice.

Fechet consideră că provocările din rețeaua electrică națională nu trebuie abordate prin restricționarea accesului la energie regenerabilă, ci prin investiții strategice în infrastructură.

„Dacă rețeaua are probleme, soluțiile constau în modernizarea infrastructurii și investiții în stocare de mare capacitate, nu în pedepsirea românilor care investesc în energie curată din fonduri proprii”, a spus Mircea Fechet.

Soluții propuse: modernizarea rețelei și extinderea capacităților de stocare

În locul limitării programelor pentru populație, Mircea Fechet propune o strategie energetică bazată pe investiții în infrastructură și stocare.

Printre soluțiile avansate se regăsesc:

  • modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei
  • dezvoltarea capacităților de stocare la scară mare
  • implementarea soluțiilor de tip hidroacumulare prin pompaj
  • integrarea bateriilor în sistemul energetic național

Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru echilibrarea producției de energie regenerabilă și pentru stabilitatea sistemului energetic.

„România are nevoie de capacități noi de producție distribuite pe case, blocuri, hale industriale și instituții publice. Exact asta a făcut Casa Verde Fotovoltaice”, a declarat acesta.

Critica schimbării modelului de sprijin pentru fotovoltaice

Fechet avertizează că înlocuirea programului „Casa Verde Fotovoltaice” cu scheme limitate exclusiv la baterii nu rezolvă problema structurală a sistemului energetic.

El susține că România are nevoie de:

  • extinderea producției descentralizate de energie
  • implicarea gospodăriilor, instituțiilor și mediului industrial
  • continuarea investițiilor în panouri fotovoltaice la scară largă

În lipsa acestor direcții, tranziția energetică ar putea fi încetinită.

„Solicit reluarea programului și organizarea unei singure sesiuni naționale, fără haosul absurd al înscrierilor de tip primul venit, primul servit, cu departajare pe baza cofinanțării”, a explicat Fechet.

Propunere de reformă: o singură sesiune națională de înscriere

Un alt element central al propunerii lui Mircea Fechet vizează modificarea mecanismului de înscriere în program.

Acesta propune:

  • organizarea unei singure sesiuni naționale de înscriere
  • eliminarea principiului „primul venit, primul servit”
  • introducerea criteriilor de departajare bazate pe cofinanțare

Potrivit argumentelor sale, acest model ar putea crește eficiența alocării fondurilor și ar selecta proiectele cu capacitate mai mare de implementare și sustenabilitate.

Declarațiile vin pe fondul unor presiuni constante asupra pieței energetice europene, influențate de factori geopolitici, crize de aprovizionare și fluctuații de preț.

În acest context, România este încurajată să își consolideze independența energetică prin:

  • creșterea producției interne
  • diversificarea surselor regenerabile
  • reducerea dependenței de importuri

Fechet susține că programele de tip „Casa Verde Fotovoltaice” reprezintă un instrument strategic în acest proces.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.