Ministrul Justiţiei: magistraţii trebuie să analizeze cazurile concrete
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat joi că sarcina de a evalua situaţiile punctuale semnalate în spaţiul public revine instituţiilor şi persoanelor care au competenţe legale în acest sens. El a insistat că aceste verificări trebuie făcute fără întârziere, mai ales atunci când sunt invocate acuzaţii de manipulare a actului de justiţie.
Ministrul a mai afirmat că, atâta timp cât în investigaţia Recorder se invocau cazuri concrete de pretinsă manipulare a justiţiei pentru anumite finalităţi judiciare, este responsabilitatea magistraţilor să clarifice aceste chestiuni. Potrivit acestuia, „este responsabilitatea magistratului, prin instrumentele sale specifice, să analizeze aceste chestiuni şi să dea o un răspuns societăţii”.
Radu Marinescu a precizat, într-o intervenţie la Antena 3, că a urmărit conferinţa de presă organizată de Curtea de Apel Bucureşti şi consideră reacţia instanţei adecvată, arătând că „este un demers adecvat”.
Despre investigaţia Recorder și rolul instituțiilor
Ministrul a subliniat că dezvăluirile jurnalistice referitoare la posibile probleme din sistemul judiciar trebuie tratate serios, prin anchete oficiale:
„În contextul în care o investigaţie jurnalistică, indiferent de cine este făcută, scoate în evidenţă anumite potenţiale probleme dintr-un sistem al societăţii, inclusiv justiţia, este corect să aceste probleme să fie abordate în mod direct, în mod corect, să fie investigate, să fie evaluate şi dacă există responsabilităţi, acestea să fie, bineînţeles, şi antrenate. Atâta timp cât în investigaţia Recorder se invocau cazuri concrete de pretinsă manipulare a justiţiei pentru anumite finalităţi judiciare (..) este responsabilitatea magistratului, prin instrumentele sale specifice, să analizeze aceste chestiuni şi să dea o un răspuns societăţii”, a arătat Radu Marinescu.
„Constat că la Curtea de apel Bucureşti se face un astfel de demers şi se dau nişte răspunsuri pe nişte chestiuni concrete, semnalate în acel reportaj”, a adăugat ministrul.
Marinescu a punctat că, „atâta timp cât anumite probleme sunt puse în dezbatere publică, categoric trebuie să fie investigate”.
Referire la legile justiţiei şi la mecanismele de verificare
Ministrul Justiţiei a explicat că legea prevede clar ce instituţii sunt competente să verifice potenţiale conflicte de interese sau situaţii discutabile în activitatea magistraţilor.
„Dacă se invocă o astfel de ipoteză legată de o anumită dublă calitate a acelui domn judecător, atunci, sigur, legea spune cine face investigaţiile respective şi lămureşte această chestiune. Dacă se invocă anumite motive personale ale unor participanţi la acest reportaj şi de natură a-i anima să pună în valoare mai degrabă o agendă personală decât la reală, iarăşi aceste lucruri trebuie să fie transparente, prezentate, analizate şi stabilite. Cine face aceste lucruri spune legea. În 2022 am adoptat legile justiţiei, când le-am adoptat au fost considerate a fi un progres în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, au fost evaluate ca atare de către Comisia Europeană. Mai mult, cine a conceput PNRR-ul le-a şi spus ca jalon în PNRR, drept pentru care săptămâna viitoare o să depunem cerere de plată ca să primim şi banii europeni”m a subkiniat ministrul.
El a amintit că aceste acte normative definesc arhitectura sistemului judiciar, stabilesc modul în care magistraţii îşi aleg, prin majoritate, reprezentanţii în CSM şi conferă Consiliului Superior al Magistraturii atribuţii clare privind cariera acestora. Totodată, Inspecţia Judiciară are obligaţia de a efectua verificări disciplinare şi, „în mod onest, obiectiv”, să stabilească dacă un magistrat sau o conducere de instanţă a greşit.
„Răspunsul meu este foarte clar, responsabilitatea de a analiza situaţii concrete revine celor care au competenţele, potrivit legii, de a le analiza şi trebuie să facă acest lucru cu promptitudine. Mass-media are un rol important, acela ca într-o societate democratică, să investigheze situaţii, să le prezinte, ele trebuie să primească răspuns, pe bază de probe pentru că adevărul în justiţie se stabileşte pe bază de probe.
Preşedinta Curţii de Apel Bucureşti denunță „acapararea puterii judecătoreşti”
Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, a explicat organizarea conferinţei de presă de joi prin prisma tensiunilor apărute în ultimele zile, susținând că acestea ar viza modificarea raporturilor de putere din justiţie.
Ea a declarat că a convocat conferinţa în contextul ”evenimentelor din ultimele două săptămâni care par coordonate pentru o acaparare a puterii judecătoreşti”.
„Am învăţat că legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări şi manipulare, că legea vine din cunoaştere juridică şi respect pentru cetăţean, nu din nevoia de capitalizare politică şi nici din nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat”, a susţinut ea.
Alina Gorghiu: „Justiţia nu se reorganizează la nervi şi nici la comandă”
La rândul său, deputata PNL Alina Gorghiu, fost ministru al Justiţiei, a reacţionat la solicitările USR de demitere a unor persoane cu funcţii din sistem, în contextul documentarului Recorder. Ea respinge ideea ca funcţiile din justiţie să fie schimbate sub presiunea emoţiei publice.
Justiţia nu se reorganizează la nervi şi nici la comandă, a declarat joi Alina Gorghiu, arătând că funcţiile din acest domeniu nu pot fi modificate ”pe bază de impulsuri electorale sau pentru a acoperi eşecuri politice”.
Aceasta a apreciat că dezvăluirile Recorder trebuie clarificate de instituţiile abilitate, nu prin decizii politice luate „în direct”:
”Investigaţia Recorder ridică întrebări care trebuie clarificate rapid de instituţiile competente – Parchete, Inspecţia Judiciară, CSM. Nu sunt nici primele, nici ultimele situaţii în care apar semne de întrebare, iar instituţiile trebuie să îşi facă treaba. Politicienii nu ar trebui să dea verdicte în direct. Cererea USR de demitere a diverselor persoane cu funcţii din justiţie este o reacţie pur emoţională. Funcţiile din justiţie nu se schimbă pe bază de impulsuri electorale sau pentru a acoperi eşecuri politice. Justiţia nu se reorganizează la nervi şi nici la comandă”, a scris Gorghiu pe Facebook.
Ea a precizat că, în perioada în care a condus Ministerul Justiţiei, a colaborat atât cu profesionişti, cât şi cu persoane care au manifestat rezistenţă la schimbare:
”În mandatul meu de ministru am avut colaborări excelente cu profesionişti din sistem, dar am văzut şi câtă rezistenţă există uneori şi cât de rău intenţionate pot fi anumite persoane. Dar asta nu îmi dă dreptul să mistific realitatea sistemului, cum o fac alţii care au trecut pe la Ministerul Justiţiei şi şi-au transformat frustrările în vendete publice. Eu nu confund dificultăţile întâlnite cu o culpabilizare a întregului sistem”, a subliniat Gorghiu.
Potrivit acesteia, Legile Justiţiei adoptate sub mandatul lui Cătălin Predoiu au fost validate de Comisia Europeană, iar ridicarea MCV confirmă acest lucru:
”USR schimbă tema după eşecul major de la Bucureşti şi încearcă să speculeze emoţia publică. Dacă există fapte, ele trebuie sancţionate. Dar doar în urma verificărilor instituţionale, nu la presiunea emoţiei din spaţiul public’‘, a susţinut ea.
În acest context tensionat, preşedintele USR, Dominic Fritz, i-a cerut ministrului Justiţiei să iniţieze procedura de demitere pentru şeful DNA, Marius Voineag, invocând elementele prezentate în documentarul Recorder.
