Ministerul Mediului neagă că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă
Situaţia afectează peste 100.000 de oameni din localităţi precum Câmpina, Breaza, Băneşti, Poiana Câmpina, Şotrile, Telega, Valea Doftanei şi altele, populaţie care a rămas fără apă potabilă, fiind nevoită să recurgă la cisterne, surse alternative sau apă îmbuteliată.
Conducerea Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), condus de Diana Buzoianu, susţine că nu a fost informată că turbiditatea ar putea împiedica tratarea apei şi că, în multiple şedinţe tehnice, autorităţile locale au dat asigurări că nu există riscul ca populaţia să rămână fără apă. „Aşa ceva nu a fost semnalat vreodată oficial”, a declarat ministerul.
Ministrul a explicat că decizia de oprire a alimentării nu aparţine ministerului, ci rezultă din incapacitatea ESZ Prahova de a trata apa brută conform normelor sanitare: „criza a fost generată de neglijenţe locale, nu de minister”.
Pe de altă parte, publicaţii de presă, care au avut acces la minuta şedinţei din 22 octombrie 2025, afirmă că reprezentanţi ai Ministerului Mediului au fost prezenţi la întâlnire şi au luat cunoştinţă în mod oficial de avertismente privind riscul creşterii turbidităţii apei.
Documentele arată că problema era cunoscută cu luni înainte de întreruperea efectivă a alimentării.
Astfel, se acuză o ambiguitate deliberată: pe de o parte avertizări clare, pe de alta lipsa măsurilor. „Toţi ştiau … nimeni n-a făcut nimic”, titrează o analiză recentă.
Criza nu a rămas strict la nivel administrativ — este şi o problemă socială și de sănătate publică. În zona afectată, spitale au oprit internările, iar autorităţile sanitare avertizează asupra riscului unui incident epidemiologic, dacă apa va fi repornită fără garanţii clare de potabilitate.
În lipsa unei rezerve de apă sau a unui plan de urgență eficient, zeci de mii de locuitori s-au confruntat cu lipsuri severe — cozi la cisterne, incertitudine, nemulţumire şi pierderea încrederii în instituţii.
Ministrul Mediului a cerut demisia conducerii ESZ Prahova şi a Administraţiei Bazinale
După ce situaţia a ieşit la suprafaţă, ministrul Mediului a cerut demisia conducerii ESZ Prahova şi a Administraţiei Bazinale — acuzându-i că au comunicat informaţii false şi nu au luat măsurile necesare. A fost trimis un corp de control pentru a verifica lanţul decizional, deciziile operative şi responsabilităţile.
Totodată, Administrația Națională Apele Române a anunțat că s-au găsit soluţii alternative: reluarea alimentării cu apă brută, prin golirea semi-adâncimii acumulării Paltinu și redirecţionarea apei către Stația Voila, urmând ca apa să fie prelucrată — un demers estimat să dureze câteva zile.
Oficialii susţin că, dacă lucrările continuă, realimentarea cu apă potabilă ar putea reveni la normal într-o săptămână — însă avertizează că, fără rezolvarea completă a problemei tehnice de la baraj, există riscul ca perturbările să reapară pe termen de până la 6 luni.
Concluzii şi semnale de alarmă
Cazul barajului Paltinu scoate la iveală fragilitatea gestionării resurselor de apă în România: avertismente tehnice ignorate, responsabilități mutuale trecute între instituţii, dar şi miza umană, sute de mii de locuitori afectaţi abrupt.
Deși responsabilitatea oficială este aruncată către ESZ Prahova, documentele publicate arată că ministerul a fost informat de riscuri — dar nu a reacţionat eficient. Această discrepanță pune o întrebare greu de ocolit: dacă informaţia există, de ce nu s-a acţionat preventiv?
Reluarea livrării de apă este un prim pas, dar pentru a recâștiga încrederea publică este nevoie de transparenţă, responsabilizare reală și garanţii că astfel de incidente nu se vor repeta.
