Țintele de decarbonizare asumate de România au fost cele mai dure din Uniunea Europeană
Ministrul Bogdan Ivan a explicat că România și-a asumat, în perioada negocierilor pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cea mai agresivă țintă de decarbonizare din Uniunea Europeană. El a arătat că aceste decizii au fost luate în anii 2020–2021 și că responsabilitatea aparține celor care au coordonat atunci negocierile.
Ministrul a precizat că, din informațiile primite de la funcționari, deciziile au fost asumate la nivel politic, fiind invocate pozițiile exprimate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de ministrul de la acea vreme. În opinia sa, aceste hotărâri au avut efecte negative semnificative asupra României, atât atunci, cât și în prezent.
„România şi-a sumat în 2020-2021, când era negocierea PNRR-ului, cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană. Ar trebui întrebaţi oamenii care au decis lucrul ăsta. Şi funcţionarii au spus că aşa au zis cei de la MIPE, aşa a zis ministrul. Eu am spus-o direct şi răspicat, unii cu trotinete electrice şi care se plimbă prin sandale au făcut atât de mult rău României şi atunci şi acum, că nu-şi pot imagina, şi am ajuns la o situaţie aproape imposibilă, anul trecut, la Ministerul Energiei, când trebuiau închise centralele pe cărbune până în 31 decembrie, pentru că România a încasat 1,8 miliarde de euro bani pentru a face centralele noi, gas to power, fotovoltaic cu stocare, pentru a înlocui centralele pe cărbune. Am luat banii, au intrat în conturile Ministerul de Finanţe, au fost folosiţi la tot felul de lucruri, iar proiectele energetice au rămas pe hârtie”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la DCNews.
Proiectele de înlocuire a capacităților pe cărbune sunt întârziate cu mai mulți ani
Ministrul a precizat că, la finalul anului trecut, a reușit să demareze construcția unui parc fotovoltaic și a unui parc de stocare. În același timp, există o ofertă pentru una dintre cele două termocentrale vizate, însă punerea acestora în funcțiune ar urma să dureze aproximativ patru ani.
În acest context, Ivan a explicat că România se îndreaptă spre anii 2029–2030 pentru finalizarea acestor capacități, ceea ce a determinat o reacție din partea Comisiei Europene. Potrivit ministrului, Comisia a transmis că România poate păstra centralele pe cărbune, dar trebuie să returneze penalitatea de 1,8 miliarde de euro, întrucât fondurile nu au fost folosite pentru înlocuirea capacităților respective.
„Acum avem o ofertă la una dintre cele două termocentrale, dar durează patru ani să le punem în funcţiune, pentru că până în 2029-2030 ne ducem cu ele. Şi am ajuns în situaţia în care Comisia să ne spună, da, păstraţi centralele pe cărbune, dar plătiţi penalitatea de 1,8 miliarde de euro înapoi, pentru că nu aţi folosit acei bani ca să înlocuiţi centralele”, a mai afirmat Ivan.
România a ales o țintă de eliminare a cărbunelui mult mai rapidă decât alte state
Bogdan Ivan a afirmat că stabilirea termenului pentru eliminarea cărbunelui până în 2025 a fost o decizie politică a României. El a comparat această țintă cu cele asumate de alte state membre, arătând că Polonia și-a stabilit termenul până în 2049, iar Germania până în 2039.
Ministrul a susținut că această decizie a fost luată împotriva interesului economic al României și a avut ca efect reducerea semnificativă a capacității de producție internă.
Potrivit ministrului Energiei, în ultimii 15 ani, până în 2023, România a scos din funcțiune aproximativ 7.000 de megawați de capacitate de producție în bandă, adică aproape jumătate din capacitatea totală a țării. El a arătat că aceste capacități au fost eliminate fără a fi înlocuite cu altele noi.
Bogdan Ivan a declarat că această situație a făcut România dependentă de importuri de energie la prețuri ridicate, ceea ce a afectat atât economia, cât și securitatea energetică.
„Dacă mă întrebaţi pe mine, să scoţi 7.000 de megawatt capacitate de producţie în bandă a României în ultimii 15 ani, până în 2023, că din 2023 nu s-a mai scos, adică jumătate din capacitatea ta de producţie a ţării, să o scoţi şi să nu pui nimic în loc, da, este fix acest lucru. Şi să faci România dependentă de importuri foarte scumpe, este fix acest lucru. Eu am două ţinte foarte clare în mandatul ăsta. Am spus-o de la început, România să fie independentă energetic, să se transforme din importator net în exportator net. Nu e un vis, e o realitate pe care o proiectăm serios şi sănătos. Nu o să spun că de mâine, eu sunt de şase luni la Ministerul Energiei, şi nu o să spun că de mâine o să fie încă 10.000 de MW în piaţă. Aş minţi să spun lucrul ăsta. În schimb, am luat fiecare proiect până la finalul acestui an, o să intrăm în piaţă cu minim 2.000 de MW noi, capacitatea de producţie energetică şi 2.000 de MW stocare”, a mai declarat Bogdan Ivan.
